Societatea moldovenească, de mai mult timp, este martora unor discuții în controversă privind vizitele unor grupuri de preoți din Republica Moldova în Federația Rusă. O parte dintre persoanele și instituțiile implicate în aceste discuții au găsit aceste vizite nepotrivite și chiar periculoase, în special, pe timp de război, iar altă parte afirmă că este vorba de acțiuni obișnuite, necesare și utile, făcând abstracție de perioada în care au loc. Disputa nu este soluționată nici acum, pentru că, se pare, celor două tabere le-au scăpat criteriile principale după care pot fi cântărite aceste și alte acțiuni similare, criterii care ar permite să se înțeleagă dacă ele reprezintă binele sau reprezintă răul, promovează binele sau răul. Respectivele criterii au fost abordate de invitații dezbaterii publice „Războiul, Religia și Biserica”, organizată de Agenția de presă IPN.
Igor Boţan, expert permanent al proiectului, a explicat că războiul este un conflict armat între două sau mai multe state care implică acțiuni militare de amploare și de durată semnificative. De obicei, începutul războiului este marcat de agresiunea unui stat sau grup de state, împotriva altuia. Conform articolului 1, din Rezoluția ONU din 14 decembrie 1974, „agresiunea” reprezintă utilizarea forței armate a unui stat împotriva suveranității, integrității teritoriale, independenței politice a altui stat.
Potrivit lui, religia este o formă a conștiinței sociale, o viziune asupra lumii, un set de norme morale și un tip de comportament determinat de credința în existența unei lumi supranaturale și a ființelor supranaturale, fie că e vorba de spirite, zei sau Dumnezeu.
Istoria religiilor este o ramură a cunoașterii care studiază procesele de dezvoltare și schimbare a religiilor care au loc în timp. Scopul acestei ramuri este de a analiza originile, dezvoltarea și activitățile diferitor religii, precum și impactul lor asupra istoriei omenirii. „Cât privește cele 10 porunci, ele sunt date poporului ales – Israelului antic. Ele au fost separte din Legea mozaică, cea care cuprindea peste 600 de porunci și reprezintă termenii unei înțelegeri, legământului între Dumnezeu și Israelul antic, care urma să aibă parte de binecuvântarea lui Dumnezeu dacă respectă această lege mozaică. Scopul legii era să-i pregătească pe israeliți pentru venirea lui Mesia. Trei dintre porunci sunt propoziții afirmative, iar trei conțin negații, inclusiv una extrem de important – „Să nu ucizi”.
Alexandru Lupușor, lector universitar la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova, a menționat că războiul este una din formele de violență și poate una din cele mai oribile prin efectele pe care le produce. „Există o anumită diferență dintre o istorie a războaielor și a războaielor recente, iar Primul Război Mondial a adus cu totul un alt tip de război. Unele descoperiri recente arată că și în Egiptul antic se arată preocuparea forțelor beligerante să găsească justificări ale războaielor duse, invocând divinitatea, ceea ce certifică lucruri care se văd și la greci. În opinia forțelor respective, nu era suficient să fii victorios într-un război, important e să ai și o justificare, un alibi, care nu de rareori invoca forțe spirituale”, a spus Alexandru Lupușor.
Lectorul universitar a mai spus că războaiele erau duse din diverse cauze: fie că erau cauze subiective umane, fie că luptau pentru teritorii. „Se invoca și factorul moral, inclusiv anumite virtuți, cum ar fi onoarea, gloria. Lucrurile se schimbă către Primul Război Mondial, de la lucruri simple, cum ar fi uniforma militară care în sec. XVII-XVII, era destul de colorată, iar la începutul Primul Război Mondial trupele franceze înțeleg că sunt o țintă ușoară anume prin culoarea uniformei. Filozofic vorbind, cauzele războiului sunt găsite fie la nivelul naturii umane, legat de viața cosmică pe care o desfășoară, aducă războiul este văzut chiar ca o forță stihială, un soi de determinism, care astăzi este completat de un soi de determinism neuro-biologic, spunând că există anumite coordonate în natura umană, la nivelul constituției umane neuro-biologice, care îl face pe om să dea dovadă de un comportament agresiv, comportament care se manifestă inclusiv în grupuri mai mari, precum națiunile, statele”, afirmă lectorul universitar de la Facultatea Istorie și Filozofie.
Oleg Serebrian, scriitor și diplomat, a remarcat că războaiele religioase au fost printre cele mai sângeroase și distrugătoare în Europa, mai ales în Germania și Franța, în special în sec. XVI. „Acestea includeau mai târziu state beligerante în calitate de actori externi. Războiul civil din Rusia a fost unul dintre cele mai sângeroase episoade din sec. XX. Chiar și cei care au elogiat războiul sau au scris despre război ca un rău necesar, mai curând l-au calificat ca un rău, necesar, dar ca un rău. Nimeni nu a vorbit despre război ca despre un bine. La mijlocul sec. XX, apar gânditori care consideră că războiul a fost un fel de sanitar al societății, în sens că ducea la o diminuare demografică, la menținerea creșterii demografice de-a lungul secolelor, alături de foame, apoi, un fel de asanare fizică a societății, dar asemenea manifestări sunt destul de rare”, a spus el.
În literatură, mai spune Oleg Serebrian, războiul își face un loc special în sec. XIX, chiar dacă el a fost o permanență în literatură. „Primele monumente literare, de exemplu, Iliada și Odisea, sunt despre război. Mai multe opere elogiază lupta și eroismul în războaiele religioase, în mod special. În literatura nouă, romanul de atmosferă prezintă perioada de război, perioada de pace și perioada de cum reacționează societatea – Războiul și Lumea, de Lev Tolstoi este un exemplu relevant în acest sens”. Oleg Serebrian crede că demonizarea războiului, în literatură, se produce în contextul Primulul Război Mondial.
Dezbaterea publică la tema „Războiul, Religia și Biserica” este ediția a 315-a ediție de dezbateri din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.
4qrd-ppt9-epkv-6hk8-54uh
Șeful Marelui Stat Major al Armatei Naționale va fi demis. Guvernul a solicitat astăzi demiterea lui Eduard Ohladciuc. Cererea a fost înaintată președintei Maia Sandu, care urmează să ia o decizie în această privință.
Reamintim că Eduard Ohladciuc a fost numit în funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale la 6 octombrie 2021. Eduard Ohladciuc are o experiență de peste 30 de ani în serviciul militar.
Programul „Orizont Europa” este Programul Cadru pentru Cercetare și Inovare a Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 si reprezintă continuarea programului „Orizont 2020”. Fiind primul stat asociat acestui program din Parteneriatul Estic, Republica Moldova a înregistrat deja rezultate importante, beneficiind de 4,7 mln de euro în anul 2020. Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere la cel deal 9-lea Program Cadru de Cercetare si Inovare „Orizont Europa” în data de 27 octombrie 2021. Prin această asociere instituțiile de cercetare și inovare, precum si mediul de afaceri din țara noastră pot accesa în condiții egale cu țările membre UE fonduri europene, destinate activității de cercetare și inovare. Instituțiile din Moldova se pot asocial cu alte instituții europene în consorții, pentru a depune propuneri de proiecte, atât în calitate de parteneri, cât și în calitate de coordonatori ai proiectelor. Despre programul „Orizont Europa”, despre integrarea cercetării din Republica Moldova în spațiul european, despre beneficiile și beneficiarii acestei integrări au discutat participanții la dezabaterea publică „Integrarea europeană a cercetării din Republica Moldova”, organizată de IPN:
Aurelia Hanganu, directorul Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare, a declarat că asociază beneficiile acestui program cu provocările și problemele pe care le ridică această asociere, întrucât este un program cadru, deschis întregii Europe, care permite de a participa în competiții pe picior de egalitate între diferite echipe de cercetare, din diferite instituții de cercetare, de învățământ superior și nu numai, din Europa și din țările asociate.
Potrivit Aureliei Hanganu, „beneficiile se identifică din această competiție, care impulsionează dintotdeauna echipele pentru dezvoltare, pentru canalizarea eforturilor și pentru găsirea de soluții. De asemenea, „Orizont Europa” pune în fața cercetătorilor provocări ale întregii omeniri, la care se caută soluții. Este vorba despre probleme de sănătate, de probleme ale mediului, ale solului sau tehnologiei alimentare, probleme ale securității oamenilor în diferite zone”.
„Este vorba despre a putea să se omogenizeze statutul cercetătorilor din diferite țări ale Europei. Este mai degrabă o provocare pentru întreg sistemul de cercetare din Republica Moldova și nu numai, or, cercetătorii din țara noastră nu sunt cei mai nepregătiți, sunt foarte pregătiți, dar își au problemele lor atunci când vine vorba despre atragere de fonduri si participarea în competiție deschisă. Prima problemă cred că ar fi infrastructura, iar acest program presupune și atragerea de surse suplimentare pentru infrastructură”, a mai spus directorul Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare
Vitalie Moraru, șeful Oficiului Național „Orizont Europa” a declarat că „Oficiul a apărut dintr-un parteneriat dintre Ministerul Educației și Agenția Națională pentru dezvoltare și educare și are o misiune foarte clară de a ajuta cercetătorii sau beneficiarii programului să aplice la acest program. Astfel, Oficiul are ca obiectiv primordial mărirea numărului de aplicații la acest program si ulterior câștigarea acestora”.
Vitalie Moraru a precizat că Oficiul „Orizont Europa” organizează training-uri tematice pentru beneficiarii Programului sau sesiuni de instruire a cercetătorilor prin intermediul cărora informează mediul de cercetare și inovare cu privire la oportunitățile pe care Programul le oferă.
„Vorbim despre universități în general, fiindcă universitățile sunt chintesența inovării. În urma reformării domeniului științei, începând cu 2018, acolo se concentrează în cea mai mare măsură potențialul inovator din țară. Noi conlucrăm foarte mult cu universitățile. Au fost identificate persoane care sunt responsabile de Program din cadrul acestora. Se lucrează cu aceste persoane. Se lucrează la nivel național, dar și cu mediul internațional, cu parteneri externi. Vorbim despre Inspectoratul General pentru Cercetare si Inovare, cu care suntem într-o comunicare deschisă, vorbim despre acei parteneri care ne susțin prin training-uri pentru dezvoltarea capacităților cercetătorilor”, a mai spus șeful Oficiului Național „Orizont Europa”.
Victoria Cociug, prorector pentru cercetare și parteneriate la Academia de Studii Economice a afirmat că programul „Orizont Europa” nu a venit în Moldova pe loc gol. Potrivit ei, cercetătorii aveau pregătirea necesară. „Au fost inclusiv la Programul H20 20, în care erau implicați. Într-o oarecare măsură cercetătorii înțelegeau care sunt provocările, însă „Orizont Europa” a lărgit limitele, a deschis mai multe oportunități și cea mai mare provocare a este de a realiza cercetarea la un alt nivel, european”.
„Cel mai mare beneficiu, în opinia mea, este preluarea de experiență. E o mare provocare să încerci să vezi dacă ești suficient de capabil să ții pasul cu mari cercetători din lume, să preiei experiența de scriere și realizare a proiectelor. Are loc transferul de cunoștințe, transferul de experiență în comunicarea cu toți participanții, inclusiv a autorităților care le evaluează. În urma acestei evaluări înțelegi care sunt limitele tale, unde poate crește echipa. Suntem încântați de aceste posibilități și ne bucurăm că Oficiul „Orizont Europa”, format de curând, ne este de ajutor, ne face trening-uri, ne invită cercetătorii la diferite work-shop-uri, organizate cu personalități cu experiență, din străinătate, în scrierea proiectelor” a declarat Victoria Cociug.
„Am beneficiat de câteva întâlniri la Academia de Științe. Ni s-a explicat care ar fi impedimentele și cum am putea să le depășim, pentru că cercetarea tine de fiecare din noi”, a mai spus prorectorul pentru cercetare și parteneriate de la Academia de Studii Economice.
Dezbaterea publică „Integrarea europeană a cercetării din Republica Moldova”, ediția a zecea, este realizată în cadrul proiectului „Beneficiile aderării Republicii Moldova la UE pentru om, comunitate și țară”, cu sprijinul Fundației Soros Moldova.
Pe parcursul zilei de astăzi, 16 septembrie 2024, Comisia Electorală Centrală (CEC) a recepționat documentele și listele de subscripție în vederea susținerii a doi candidați la funcția de Președinte al Republicii Moldova la alegerile din 20 octombrie 2024: Ion Chicu, desemnat de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” și Irina Vlah, desemnată de un grup de cetățeni.
În conformitate cu prevederile legale, CEC, în decurs de cel mult 7 zile, va verifica documentele și listele de subscripție prezentate și va decide asupra înregistrării sau refuzului de înregistrare în calitate de candidați la funcția de Președinte al Republicii Moldova.
Cadrul normativ prevede că în cazul în care, în aceiași zi, au fost depuse documentele de către 2 potențiali candidați, CEC organizează tragerea la sorți pentru stabilirii ordinii prealabile în buletinul de vot. În acest fel, în urma tragerii la sorți, s-a stabilit următoarea ordine prealabilă:
- Irina Vlah - poziția a cincea;
- Ion Chicu – poziția a șasea.
CEC amintește că termenul limită pentru depunerea dosarelor de către potențialii candidați la funcția de Președinte al Republicii Moldova se încheie pe 20 septembrie 2024.
Până acum au fost înregistrați în cursa electorală Alexandr Stoianoglo, care are susținerea PSRM, și președinta Maia Sandu, susținută de PAS. În proces de verificare sunt listele cu semnături depuse de grupurile de inițiativă în susținerea liderului Partidului Politic Partidul Nistru, Renato Usatîi, și fostului premier Vasile Tarlev, desemnat de Partidul Politic „Partidul pentru Viitorul Moldovei”, pe care îl conduce.
Pagina 431 din 603