Șeful Direcției juridice a Parlamentului, suspendat din funcție și cercetat pentru trădare de patrie, avea acces la toate documentele care circulă în legislativ, inclusiv la cele secrete. Despre aceasta au relatat Europei Libere subalterni ai lui Ion Creangă, deputați și surse de la Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit surselor, șeful direcției ar fi participat regulat la ședințele închise din Parlament, inclusiv cu reprezentanți ai SIS. Totodată, funcționarul avea acces la informații atribuite la secret de stat forma 1, până în ianuarie 2025. Această formă se oferă celor mai importante persoane în stat, de la președinte, spicher, deputați, prim-ministru și membri ai Guvernului până la șeful SIS, directorul CNA sau guvernatorul Băncii Naționale. Funcția lui Creangă nu se regăsește însă în lista celor cu acces la forma 1, transmite IPN.
Oameni din SIS care cunosc detalii despre modul în care Ion Creangă ar fi cooperat cu rușii susțin că, în ultima perioadă, acesta le-ar fi transmis informații ce țin de acordul de securitate și cooperare economică dintre Republica Moldova și Franța, semnat în martie, la Paris, de președinta Maia Sandu și omologul său francez, Emmanuel Macron.
Timp de mai bine de un an, SIS a monitorizat activitatea șefului Direcției juridice a Parlamentului, suspectându-l de cooperare cu serviciile de informații ruse. În ziua reținerii sale, mulți dintre subalternii săi și chiar deputați cu care lucrase au fost șocați de veste. Creangă lucrează în această direcție mai bine de 30 de ani, iar din 2009 o conduce și are în subordine peste 20 de persoane.
Președinții de Parlament din toate legislaturile de la Independență încoace se consultau cu Ion Creangă, iar proiectele deputaților nu treceau fără un aviz din partea lui. Surse din Parlament și de la Securitate au spus Europei Libere că, după reținere, directorul SIS ar fi avut o discuție cu subalternii lui Creangă. Ei au primit răspunsuri la toate întrebările lor privind acuzațiile care-i sunt aduse lui Creangă și modul în care acesta ar fi interacționat cu reprezentanți ai Ambasadei Federației Ruse la Chișinău.
Deputatul Partidului „Acțiune și Solidaritate”, Oazu Nantoi, care a lucrat alături de Creangă pe această platformă, a spus Europei Libere că ceea ce s-a întâmplat recent este un „război între serviciile speciale”. El îl descrie drept o persoană care avea acces la toată informația și la toate documentele care circulau în Parlament. „Era foarte competent. Deputații se consultau cu el pe chestiuni juridice ce țin de procedurile interne. El știa cum să facă un proiect de lege mai bun din punct de vedere juridic”, spune Nantoi.
Fosta deputată din partea liberal-democraților, Maria Ciobanu, spune că nu a fost surprinsă de acuzațiile aduse lui Creangă. „Am văzut cum știa să intre în grațiile tuturor spicherilor Parlamentului. Azi interpreta o lege, un amendament, o hotărâre, mâine, dacă intra un alt președinte, interpretările erau total diferite”, scrie Ciobanu într-o postare pe Facebook.
IPN © 2024 Toate drepturile rezervate. Reproducerea totală sau parţială a materialelor necesită acordul în scris al IPN.
De mai bine de trei decenii conflictul transnistrean a condamnat ambele maluri ale Nistrului și, în special, malul stâng, la subdezvoltare în plan economic și social, la un nivel de trai scăzut, la libertăți fundamentale viciate, la o lipsă de coeziune socială și la izolarea internațională din care, se pare că, încă nu există o ieșire. În aceste condiții aprecierea de conflict „blestemat” este tocmai potrivită pentru esența conflictului înghețat de pe malurile Nistrului, dar și pentru toate celelalte conflicte de același gen. Despre fenomenul conflictelor înghețate în spațiul post-sovietic în ansamblu, despre cauzele generale, trăsăturile comune, dar și despre modalitățile de soluționare au discutat participanții la dezbaterea publică: „Blestemul conflictelor înghețate și soluțiile lor”, organizată de Agenția de presă IPN.
Igor Boţan, expertul permanent al proiectului, a declarat că un conflict înghețat reprezintă o situație în care un conflict armat activ s-a încheiat, deși poate reveni din nou în fază „fierbinte”. „Un conflict înghețat în relațiile internaționale între entități statale recunoscute este un conflict în care ostilitățile active s-au încheiat, dar nu a fost încheiat un tratat de pace. „În ultima perioadă, termenul de „conflict înghețat” a fost aplicat în principal conflictelor separatiste post-sovietice, de obicei disputelor teritoriale din cadrul un state concrete”, explică expertul.
Potrivit lui, astfel de conflicte apar de obicei în anumite zone ale țărilor, cu anumit specific, care nu mai sunt sub controlul guvernelor centrale. Deși disputele rămân nerezolvate, lipsa de soluții la aceste probleme nu duce la creșterea activității armate. „Această situație slăbește poziția autorităților centrale și, totodată, încurajează alte state care îi susțin pe separatiști să se implice în treburile lor direct sau indirect. În acest sens, conflictele înghețate din spațiul post-sovietic sunt un rezultat al intereselor de politică externă a Federației Ruse după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991”, a precizat Igor Boțan.
Comentatorul politic Anatol Țăranu, doctor în istorie, a menționat că potrivit estimărilor experților, după destrămarea Uniunii Sovietice, în acest spațiu s-au înregistrat peste 170 de zone conflictuale. Este vorba despre conflicte latente sau foarte active. În cazul a 30 de conflicte, aceste aveau o formă activă, iar în 10 cazuri au ajuns la confruntări de război. Dintre cele mai recunoscute conflicte care au trecut prin fază fierbinte, cu siguranță este conflictul transnistrean, dar și conflictul din Crimeea care inițial a avut o formă latentă, dar a ajuns în fază fierbinte în contextul războiului de astăzi din Ucraina
Ex-ambasadorul Republicii Moldova în Federația Rusă s-a referit la modul în care au apărut conflictele din Caucaz și care au fost cauzele principale ale izbucnirii. „Conflictul abhazian s-a conturat cu adevărat în perioada sovietică, mai exact în momentul destrămării. Era momentul în care dorința georgienilor de a-și crea propriul stat independent s-a ciocnit de rezistența din partea abhazienilor de a-și crea statul lor. În aceste condiții a izbucnit acel conflict fierbinte care continuă și astăzi și care a provocat numeroase victime, mai bine de 16 mii de oameni au murit în războiul georgian-abhaz. Și acest conflict continuă și astăzi, pentru că Rusia a recunoscut Abhazia în calitate de stat independent. Aceasta în pofida faptului că Abhazia nu mai este recunoscută într-o astfel de formă de niciun stat”, susține comentatorul
Fostul vicepremier pentru reintegrare, Gheorghe Bălan, expert în securitate, a spus că diferendul transnistrean se deosebește semnificativ de alte conflicte din spațiul post-sovietic, deși există și trăsături comune. Ceea ce îl face deosebit este că pe ambele maluri ale Nistrului locuiesc aceleași etnicii – moldoveni-români, ruși ucraineni. Respectiv, acest conflict nu a avut la bază componentă etnică și nici cea religioasă. Or, pe ambele maluri, în mare parte locuiesc creștini ortodocși. De asemenea, între maluri nu au existat neînțelegeri istorice.
Potrivit expertului, apariția acestui conflict s-a conturat în perioada destrămării Uniunii Sovietice și în contextul tentativelor autorităților de la Moscova de a menține Republica Moldova în sfera intereselor sale. Gheorghe Bălan a precizat că motivele apariției au fost din afară și tot din afară a venit și sprijinul pentru mișcarea separatistă. Inițial, din partea autorităților centrale ale URSS, ulterior a Federației Ruse, care a susținut și susține până în prezent menținerea conflictelor înghețate din spațiul post-sovietic.
În anul 1992 au fost confruntări militare între malurile Nistrului, au fost tentative de influență și de implicare în politica din Republica Moldova. Ex-vicepremierul pentru reintegrare precizează că atunci și în toți acești ani, oamenii de pe ambele maluri nu au probleme de conviețuire. „Astăzi, zeci de mii de oameni se deplasează de pe un mal pe altul. Mii de locuitori ai regiunii transnistrene muncesc pe malul drept al Nistrului, iar 360 de mii de locuitori din regiune dețin cetățenia Republicii Moldova. Și, spre deosebire alte conflicte, în cazul nostru nu există componenta etnică, religioasă, oamenii pot conviețui, iar ideea integrării europene va contribui la apropierea malurilor și la identificarea compromisurilor în interesul cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului și al copiilor lor”, a mai spus Gheorghe Bălan.
Dezbaterea publică „Blestemul conflictelor înghețate și soluțiile lor” este ediția a 312-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
Iurie Roșca, fost viceprim-ministru și vicepreședinte al Parlamentului în două legislaturi, a fost condamnat la 6 ani de închisoare pentru trafic de influență. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, iar Roșca are obligația să nu părăsească țara până la definitivarea acesteia.
Potrivit Procuraturii Anticorupție, urmărirea penală a început în martie 2017, după un denunț. Investigațiile au arătat că, în decembrie 2009, în calitate de viceprim-ministru, Roșca a solicitat un milion de euro de la administratorul unei companii pentru a influența președintele Curții Supreme de Justiție în favoarea acestuia. În decembrie 2009 și martie 2011, Roșca a primit două tranșe de bani, în valoare totală de 227 mii de dolari, echivalentul a peste 2,7 milioane de lei.
Roșca și-a menținut nevinovăția pe tot parcursul procesului, care a durat peste cinci ani, susținând că nu a comis fapta incriminată. El consideră că este urmărit politic și că întreaga situație este o încercare de a-l discredita în calitate de politician și jurnalist.
Instanța l-a găsit vinovat de trafic de influență și l-a condamnat la 6 ani de închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu confiscarea a 227 de mii de dolari din contul lui Roșca în favoarea statului. Termenul de șase ani provoacă o nedumerire, deoarece procurorul a solicitat inițial o pedeapsă de 4 ani de închisoare, dar instanța l-a condamnat la șase ani.
Sentința poate fi contestată la Curtea de Apel Chișinău în termen de 15 zile. Roșca a declarat că va contesta decizia, considerând-o nedreaptă și motivată politic, dar nu-ți face mari speranțe că va fi achitat.
Persoaele care și-au schimbat locul de ședere după ultima participare la alegeri au dreptul să-și declare locul nou de ședere la organul administrației publice locale pentru a putea fi înscriși în lista electorală la secția de votare corespunzător locului șederii.
Comisia Electorală Centrală informează că, prin această procedură, alegătorul va fi înscris în lista electorală de bază, corespunzător locului șederii, cu mențiunea „Declarația de ședere” la rubrica „Notă”. Concomitent, alegătorul va fi radiat automat din lista electorală unde acesta își are domiciliul sau reședința temporară valabilă.
La depunerea declarației, alegătorul va prezenta actul de identitate pentru confirmare. Registratorul va face mențiunile necesare în Registrul de Stat al Alegătorilor și va elibera o recipisă privind confirmarea faptului declarării locului nou de ședere.
Termenul de depunere a declarațiilor este de cel târziu cu 25 de zile înainte de ziua alegerilor, adică 25 septembrie inclusiv.
Declarațiile depuse pentru scrutinele anterioare nu sunt valabile.
Pe 20 octombrie în Republica Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale și referendumul constituțional cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Astăzi începe perioada electorală pentru alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional din 20 octombrie.
Astfel, din 1 august și până în ziua în care rezultatele alegerilor vor fi confirmate de către organele competente, furnizorii de servicii media, difuzorii și distribuitorii de publicitate sunt în drept să difuzeze doar mesaje de interes public aprobate de către Comisia Electorală Centrală.
Totodată, în conformitate cu prevederile din Codul Electoral, până pe 8 august, difuzorii de publicitate proprietari sau gestionari ai dispozitivelor de publicitate fixă sau mobilă sunt obligați să prezinte Comisiei Electorale Centrale declarația de intenție și informațiile privind condițiile de acordare a spațiului publicitar și altor servicii conexe, cu indicarea prețurilor medii pentru spațiile de publicitate aplicate în ultimele 6 luni.
CEC a stabilit că primirea documentelor pentru înregistrarea blocurilor electorale în scopul desemnării candidaților la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova are loc în perioada 22 iulie-25 august. Iar documentele pentru înregistrarea blocurilor electorale pentru referendumul republican constituțional se depun de partidele politice la sediul Comisiei din 22 iulie și până la 14 septembrie.
În perioada 21-31 august va avea loc recepționarea documentelor pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă pentru susținerea candidaților la funcția de președinte al Republicii Moldova, iar în perioada 21 august-20 septembrie vor putea fi depuse actele pentru înregistrarea în calitate de participant la referendum.
Pagina 435 din 603