De astăzi, 21 august, începe perioada de desemnare și înregistrare a candidaților la funcția de președinte a Republicii Moldova, dar și de solicitare a înregistrării în calitate de participant la referendumul republican constituțional din 20 octombrie. În ambele cazuri, actele se depun la Comisia Electorală Centrală, transmite IPN.
Un candidat desemnat la funcția de președinte va constitui, în mod obligatoriu, un grup de inițiativă. Pentru înregistrarea grupului, dosarul va fi depus la Comisia Electorală Centrală, care va analiza documentele depuse în termen de 3 zile și va adopta o decizie. Termenul limită de depunere a documentelor pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă este 31 august.
Concomitent, va decurge procedura de înregistrare a candidaților la funcția de președinte al Republicii Moldova. Grupurile de inițiativă urmează să colecteze semnături pentru susținerea candidaților. Listele de subscripție trebuie să conțină cel puțin 15 000 și cel mult 25 000 de semnături ale susținătorilor, colectate din cel puțin jumătate din numărul unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea. Se vor considera conforme unitățile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea ale Republicii Moldova în care au fost colectate cel puțin 600 de semnături.
Listele de subscripție cu semnăturile colectate se va prezenta la CEC pentru examinare până pe 20 septembrie inclusiv.
De asemenea, din 21 august, partidele politice și blocurile electorale pot solicita la CEC înregistrarea în calitate de participant la referendum. Termenul limită de depunere a cererilor de înregistrare este 20 septembrie.
Documentele pentru înregistrarea blocurilor electorale în scopul desemnării candidaților la alegerile pentru funcția de președinte pot fi depuse până pe 25 august. Actele pentru înregistrarea blocurilor electorale pentru referendumul republican constituțional se depun până pe 14 septembrie.
Societatea moldovenească a devenit una pronunțat divizată după mai multe criterii, iar starea aceasta a ei generează probleme mari, chiar pericole mari pentru prezentul și viitorul țării, al comunității, al fiecărui membru al societății. Unul dintre aceste pericole este fenomenul radicalizării vieții sociale în societatea moldovenească, care, se pare, își are rădăcinile în acea divizare și polarizare. Despre manifestările radicalizării în diferite domenii, despre sursele ei, despre căile prin care aceasta pătrunde în conștiința omului, despre actorii interesați, dar și despre efectele pe care le produce și pericolele pe care le atrage au discutat participanții la dezbaterea publică: „De la divizare la radicalizare? Pericole și soluții pentru societatea moldovenească”, organizată de Agenția de presă IPN.
Potrivit expertului permanent al proiectului, Igor Boțan, coeziunea socială este o caracteristică a unei societăți bazată pe conexiuni și relații între unități sociale precum indivizi, grupuri, asociații, cât și între unități teritoriale. „Adică, coeziunea socială este, de fapt, interdependență caracterizată prin loialitate și solidaritate între membrii societății. Aspecte adesea menționate în descrierea coeziunii sociale sunt: întărirea relațiilor sociale, împărtășirea valorilor și existența unui mod comun de interpretare, trăirea unei identități comune și a unui sens al comunității, cât și încrederea între membrii comunității”, a notat expertul.
Igor Boțan a menționat că divizarea sau polarizarea societății este antipodul coeziunii, adică lipsa loialității și solidarității sociale. Potrivit lui, polarizarea excesivă este periculoasă, fiindcă poate conduce la radicalizare.
„Radicalizarea este procesul prin care oameni aparte sau grupuri trec de la susținerea opiniilor mainstream moderate la susținerea opiniilor ideologice extreme. Acest proces poate avea loc prin expunerea și participarea la propaganda ideologică violentă sau prin rețele extremiste. Radicalizarea crește probabilitatea ca cei expuși riscului să sprijine acțiunile extremiste, violente și poate chiar să comită ei înșiși astfel de acte criminale. Adică, termenul „radicalizare a societății” denotă dorința unor segmente sociale semnificative de a aduce o opinie politică sau un deziderat într-un punct final, care să încununeze eforturile fără soluții conciliante și fără niciun compromis”, a mai spus expertul proiectului.
Andrei Curăraru, expert, Comunitatea WatchDog, consideră că divizarea reprezintă un fenomen social mai lung, iar procesele care au avut loc după declararea Independenței au fost efecte imediate sau chiar scontate ale acelei politici de denaționalizare. „O parte din societatea moldavă, indiferent de orientările politice sau de anumite aspecte lingvistice, s-a orientat spre Vest, altă parte spre Est. Această orientare geopolitică continuă să fie o temă centrală a tuturor alegerilor din Republica Moldova. Înțelegem că rezultatele pe care le avem în sondaje, orientarea unor sau altor politicieni, dintotdeauna vorbește despre această divizare, chiar încearcă să fie exploatată în scopuri politice, dar și să fie orientată spre anumite scopuri, uneori pozitive pentru a crea acea coeziune, alteori în scopuri negative pentru a atinge un nou nivel, pe care l-aș numi fragmentarea societății”, explică Andrei Curăraru.
„Procesul de divizare, deși este unul pendular, avem situații în care divizarea se acutizează sau revine la o normalitate în care e redusă la minimum, continuă să fie un factor care poate să fie utilizat împotriva țării și societății noastre. De aceea este important ca și cetățenii noștri să înțeleagă, că cei care transmit mesaje de divizare și în care utilizează o politică „noi versus ei”, de fapt, nu urmăresc interesele societății din Republica Moldova, dar interese mai înguste, politice și de multe ori influențate din exterior”, a mai notat expertul.
Alexandru Lupușor, lector universitar la Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea de Stat din
Prin Dispoziția Președintelui Raionului Soroca, Consiliul Raional se convoacă în ședință extraordinară, la data de 22 august, începând cu ora 10.00. Pe ordinea de zi sunt incluse și subiectele ce țin de Raportul semi anual privind executarea bugetului raional pentru anul 2024, dar și corelarea și modificarea bugetului raional.
Între timp, au fost desfășurate audieri publice a proiectelor de decizie, care sunt disponibile pe pagina oficială a Consiliului raional. Pe 19 și 20 august vor fi convocate și Comisiile consultative de specialitate, acestea fiind Comisia pentru întrebări juridice, administrație publică, dezvoltarea social-culturală, educație, sport și tineret; Comisia pentru dezvoltarea economică, a infrastructurii, amenajarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru buget, finanțe și administrarea patrimoniului.
După ce vor fi dezbătute în cadrul comisiilor, proiectele de decizii urmează să fie examinate și adoptate în cadrul ședinței Consiliului raional
În sesiunea de primăvară 2024, Parlamentul Republicii Moldova a continuat să înregistreze probleme majore în ceea ce privește transparența decizională, conform unui raport al Asociației Promo-LEX. În graba de a adopta proiecte de acte normative, deputații au omis, în repetate rânduri, să respecte cerințele esențiale de publicare a documentelor și de consultare a părților interesate. Astfel, transparența decizională, un aspect crucial pentru un proces legislativ sănătos, a avut de suferit în toate cele 20 de ședințe parlamentare desfășurate în această sesiune.
Promo-LEX subliniază că niciuna dintre ședințele plenare din această sesiune nu a reușit să evite deficiențele de transparență. Acestea s-au manifestat prin nepublicarea documentelor aferente proiectelor legislative, cum ar fi rapoartele comisiilor, avizele autorităților sau ale Direcției Juridice, și prin nerespectarea termenelor legale pentru prezentarea recomandărilor din partea părților interesate. Dintr-un total de 128 de proiecte monitorizate, documentele necesare nu au fost publicate pentru niciunul dintre ele, iar în cazul a 84 de proiecte, termenul legal pentru consultări a fost ignorat.
Monitorizarea desfășurată de Promo-LEX a evidențiat că transparența decizională a fost afectată în medie cu 58% în această sesiune, cu valori variind între 31% și 100%. În 13 din cele 20 de ședințe, gradul de afectare a depășit 50%, ceea ce reprezintă o deteriorare semnificativă comparativ cu sesiunea parlamentară de toamnă, unde media era de 49%.
Cele mai critice ședințe din această perspectivă au fost:
- 28 martie: 81% afectare
- 21 martie: 65% afectare
- 16 mai: 60% afectare
- 6 iunie: 100% afectare
- 11 iulie: 74% afectare
Un alt aspect problematic semnalat de Promo-LEX este instabilitatea ordinii de zi a ședințelor plenare. În opt din cele 20 de ședințe, ordinea de zi a suferit modificări de peste 100%, afectând grav stabilitatea și previzibilitatea procesului legislativ. Cea mai extremă situație a fost înregistrată la ședința din 15 februarie, când rulajul modificărilor a atins 766%.
Modificările semnificative ale ordinii de zi au fost înregistrate la ședințele:
- 15 februarie: 766%
- 14 martie: 271%
- 25 aprilie: 275%
- 30 mai: 200%
- 4 iulie: 240%
- 11 iulie: 180%
- 18 iulie: 300%
- 25 iulie: 161%
Promo-LEX atrage atenția că un rulaj atât de ridicat al modificărilor denotă o lipsă de claritate și stabilitate în planificarea ședințelor, ceea ce afectează nu doar transparența, ci și calitatea dezbaterilor și a deciziilor adoptate.
Promo-LEX a subliniat în mod repetat necesitatea ca Parlamentul să îmbunătățească transparența decizională, pentru a asigura un proces legislativ eficient și pentru a consolida încrederea cetățenilor în instituțiile democratice. Organizația continuă să monitorizeze activitatea legislativă în cadrul Programului „Democrație, Transparență și Responsabilitate”, finanțat de USAID, cu scopul de a contribui la creșterea transparenței și la consolidarea interacțiunii dintre deputați și cetățeni.
Această monitorizare și raportare continuă sunt esențiale pentru a asigura respectarea principiilor democratice și pentru a preveni deteriorarea încrederii publicului în procesul legislativ. De asemenea, este vital ca Parlamentul să ia măsuri concrete pentru a remedia deficiențele identificate și pentru a asigura un grad mai mare de transparență și responsabilitate în sesiunea parlamentară următoare.
Luna aceasta se împlinesc 80 de ani de la încheierea uneia dintre cele mai importante operațiuni militare din cadrul celui de-al Doilea Război Mondial – Operațiunea Iași Chișinău. Pentru societatea moldovenească, aceasta este, poate, și cea mai importantă operațiune din întreaga perioadă a acelui mare război, dacă judecăm după efectele directe pe care le-a produs asupra actualei Republici Moldova, dar și asupra României vecine. Este adevărat că, pe parcurs de 80 de ani, semnificația acelei operațiuni a suferit schimbări radicale, în funcție de datele istorice accesibile societății moldovenești la diferite etape, iar acestea, la rândul lor, au depins de interesele regimurilor politice care au gestionat acest spațiu. Iar aceasta a generat și continuă să genereze și astăzi viziuni diferite asupra acelor evenimente de acum 80 de ani. Despre efectele pe care le-au produs evenimentele de acum 80 de ani în perspectivă imediată, medie și lungă, dar și despre discrepanța de viziuni și influența ei asupra prezentului și viitorului țării au discutat participanții la dezbaterea publică „Efectele Operațiunii Iași-Chișinău la 80 de ani distanță”, organizată de Agenția de presă IPN.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a declarat că Istoria reprezintă studiul trecutului, mai exact a faptelor și evenimentelor. Studierea trecutului umanității și al societăților omenești se face cu scopul de a le reconstitui, a descoperi legitățile principale pentru a le utiliza în vederea interpretării adecvate a prezentului și proiectarea eventualelor evoluții în viitor. Respectiv, știința istorică folosește surse istorice, inclusiv diverse narațiuni, documente scrise, relatări orale, artefacte materiale pentru a descrie și a studia trecutul uman și relațiile cauză-efect ale evenimentelor și faptelor istorice.
„Dacă ne referim la Operațiunea Iași-Chișinău, ea s-a desfășurat în perioada 20 - 29 august 1944. A fost o operațiune militară strategică a Forțelor Armate sovietice împotriva Germaniei și aliatului acesteia România în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Operațiunea este cunoscută în literatura de specialitate și ca Bătălia pentru România sau ca Cea de-a Doua Ofensivă Iași-Chișinău. Prima nu s-a încununat cu succes pentru Armata Sovietică. Obiectivul ofensivei sovietice a Fronturilor al 2-lea și al 3-lea Ucrainean era distrugerea Grupului de Armate Sud”, explică Igor Boțan.
Potrivit lui, Propaganda reprezintă acțiuni desfășurate sistematic în vederea răspândirii unei doctrine politice, religioase etc., a unor teorii, opinii, pentru a le face cunoscute și acceptate, pentru a câștiga adepți. Pericolul propagandei este că aceasta este adesea folosită pentru distorsionarea faptelor reale în favoarea narativelor pe care le promovează.
Președintele Asociației Istoricilor din Moldova „Alexandru Moșanu”, Anatol Petrencu, doctor habilitat în istorie, a menționat că anul 1944 a fost unul deosebit pe Frontul de Est. Au fost operațiuni militare desfășurate în primăvara, vara și toamna anului 1944. „Mai aproape de noi, Operațiunea Iași-Chișinău a intrat în această enumerare a șaptea. Era a „șaptea mare victorie a lui Stalin”. Către 20 august 1944, atunci când a început această operațiune, situația în Europa era următoarea – de pe 6 iunie fusese deschis cel de-al doilea front în Europa. Adică pentru sovietici a fost un nou respiro în ceea ce privește lupta împotriva Germaniei. Aș vrea să amintesc, de asemenea, despre insurecția locuitorilor din Varșovia, care a început la 1 august 1944. Rușii au fost cei care i-au instigat pe orășenii din Varșovia să se ridice la răscoală, ca până la urmă să nu-i ajute și să-i lase ca hitleriștii să distrugă această insurecție. Deci, asta era situația înainte de a începe Operațiunea Iași-Chișinău”, a spus istoricul
Anatol Petrencu a precizat că Operațiunea Iași-Chișinău a început pe 20 august 1944. „Un rol foarte important în întreaga operațiune militară l-a avut aviația. Operațiunea propriu-zisă a început cu bombardarea orașelor Iași și Chișinău. Aviatorii erau sovietici și avioanele erau și sovietice, și americane preponderent. Desigur, bombardarea a fost foarte cruntă, cu distrugeri, cu alte nenorociri”, a declarat președintele Asociației Istoricilor din Moldova „Alexandru Moșanu”.
Doctorul în istorie Dumitru Lisnic, cercetător la Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova, lector la Universitatea de Stat din Bălți, a spus că este vorba despre o operațiune a Frontului 2 Ucrainean și a Frontului 3 Ucrainean împotriva grupului de armate „Ucraina de Sud”, în care intrau atât trupe germane, cât și trupe românești. „Planul de înaintare și planul defensiv al celor două tabere era puternic afectat de lipsa de infrastructură. Linia de apărare mergea de-a lungul Carpaților Orientali până în zona din dreptul Iașului, după aceea trecea pe la nord de Iași, Orhei, ajungând la Nistru. Desigur, Nistru nu era o linie clară de defensivă din cauza faptului că sovieticii au reușit să creeze un cap de pod pe sectorul dintre Tiraspol și Răscăieți. Deci, problema mare era faptul că infrastructura românească din acea vreme nu putea aproviziona suficient trupele militare”, a menționat Dumitru Lisnic, autor al monografiei „Elitele Moldovei Sovietice. Recrutare, Rețele Informale, Identități Sociale și Etnice în Bălți, 1940-41; 1944-50”.
Potrivit cercetătorului, situația din Basarabia era și mai proastă și sovieticii au reușit o înaintare în culoarul dintre Prut și Siret, care era cel mai vulnerabil, pe motiv că mai la vest erau Carpații, teren deluros, la nordul Basarabiei erau platourile împădurite etc. Referindu-se la Capul de pod Șerpeni, Dumitru Lisnic a menționat că este vorba despre o înaintare care practic a izolat armatele de pe malul stâng al Prutului, mai ales Armata a șasea germană, care se afla în partea de nord-est a Flancului româno-german. „Această înaintare, combinată cu înaintarea de-a lungul Prutului pe partea dreaptă a acestui rău a armatelor Frontului al doilea Ucrainean, a condus la luarea în prizonierat a numeroși militari români și germani. Și a dus practic la o catastrofă în combinație cu 23 august – lovitura de stat. I-a forțat practic pe germani să se retragă la vest de Carpați”, a mai spus doctorul în istorie.
Petru Pasenco, este fost profesor de istorie din satul Șerpeni, raionul Anenii Noi, iar după pensionare a activat în calitate ghid la Complexul memorial Capul de pod Șerpeni. „Capul de pod Șerpeni a fost creat în perioada 12-16 aprilie 1944, s-a făcut încercarea din 11 spre 12, să forțeze Nistru cu ajutorul plutelor și al bărcilor. Pontoanele rămăsese în urmă. Dar sovieticii au fost întâmpinați de un foc nimicitor al artileriei germane și s-au dezis. A doua zi, pe 12 aprilie, a fost construit un pod din butoaie deșarte, din bârne etc., vizavi de biserica din satul Tașlâc. Pe acest pod, ziua în amiaza mare, ostașii Armatei Roșii au forțat Nistrul, fără vreo împușcătură. Abia când au ajuns sub înălțime, din partea stângă a satului Șerpeni, au dat peste un cuib de mitraliere și au început împușcăturile. Timp de 4 zile au fost ocupate două linii de apărare ale Armatei Germane, din cele trei”, relatează Petru Pasenco.
Fostul profesor de istorie a menționat că acest Cap de pod, inițial, avea adâncimea de 3-4 kilometri, iar lungimea – de 7-8 kilometri. În acest teritoriu intra satele Speia și Șerpeni, ultimul având și cea mai mare componentă. Capul de pod Șerpeni s-a menținut până pe 23 august. „Capul de pod Șerpeni a fost o momeală pentru germani. De la Șerpeni până la Chișinău sunt circa 30 de kilometri în linie directă, pe când de la Chițcani, distanța era mult mai mare. Și germanii credeau că de aici vor porni Operația militară Iași-Chișinău. De fapt, se pregătea ofensiva de la Chițcani, nu de la Șerpeni, dar aici au fost menținut acest teritoriu, cu orice preț. Ostașii sovietici nu aveau voie să fugă peste Nistru. Dacă încercau, erau împușcați de mitralierii sovietici. A fost menținut cu orice preț ca să-i inducă în eroare pe germani”, a mai povestit Petru Pasenco.
Dezbaterea publică la tema „Efectele Operațiunii Iași-Chișinău la 80 de ani distanță” este a 40-a ediție de dezbateri din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
Pagina 434 din 603