Potrivit informațiilor oferite de Comisia Electorală Centrală (CEC), buletinul de vot pentru referendumul constituțional din Republica Moldova le va permite cetățenilor să decidă asupra unei modificări fundamentale a Constituției. Alegătorii vor pune ștampila cu inscripția „Votat” în unul dintre cele două cercuri, având două opțiuni: „DA” sau „NU”.
Buletinul de vot va prezenta întrebarea referitoare la modificarea Constituției pentru a permite aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și la actele de revizuire ale acestora. Noua formulare din legea supremă ar specifica că „aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, se stabilește de Parlament prin lege organică".
În plus, proiectul de lege include un paragraf prin care tratatele și reglementările europene obligatorii ar urma să aibă prioritate în fața dispozițiilor interne care contravin acestora, însă cu respectarea prevederilor actului de aderare.
Cetățenii sunt cei care vor decide asupra acestei propuneri prin vot. Dacă majoritatea va vota „DA”, atunci Parlamentul va avea prerogativa de a integra în mod organic reglementările europene în legislația națională.
Mai mult de jumătate dintre candidații la alegerile prezidențiale din Republica Moldova, din acest scrutin, conform unei publicații de la Europa Liberă, dețin cetățenii străine. Printre aceștia se numără șapte candidați cu cetățenie română: Alexandr Stoianoglo, Maia Sandu, Victoria Furtună, Octavian Țîcu, Ion Chicu, Andrei Năstase și Vasile Tarlev, plus Renato Usatîi, candidat al Partidului Nostru, care deține cetățenia rusă.
Alexandr Stoianoglo și-a justificat obținerea cetățeniei române ca o „necesitate apolitică”, în timp ce Maia Sandu a menționat că aceasta reprezintă o legătură identitară, fiind un pas către integrarea europeană a Republicii Moldova. Victoria Furtună, candidată independentă, consideră că cetățenia română îi oferă anumite drepturi fără a afecta loialitatea față de Moldova. Octavian Țîcu sprijină dubla cetățenie doar în relația cu România, pe care o consideră un drept istoric al moldovenilor.
Ion Chicu, candidatul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, a declarat anterior că a obținut cetățenia română pentru oportunitățile oferite, dar nu a detaliat recent acest subiect. Andrei Năstase și Vasile Tarlev, de asemenea cetățeni români, sunt candidați independenți sau susținuți de partide mai mici.
Renato Usatîi, deținător al cetățeniei ruse, a criticat dubla cetățenie pentru demnitari în campaniile anterioare, fără a clarifica dacă a renunțat la cetățenia rusă.
Pe de altă parte, Irina Vlah, Natalia Morari și Tudor Ulianovschi au declarat la Comisia Electorală Centrală că nu dețin cetățenia altor state. Ulianovschi a explicat că nu a obținut cetățenia română din motive practice, deși familia sa beneficiază de drepturi datorită cetățeniei soției sale.
Comisia Electorală Centrală menționează că declararea dublei cetățenii de către candidați este o formalitate fără consecințe legale, în conformitate cu legislația moldoveană, care permite deținerea cetățeniilor multiple.
La 20 octombrie vor avea loc alegerile președintelui Republicii Moldova și referendumul de aderare la Uniunea Europeană. Echipa noastră de filmare a mers pe străzile mun. Soroca, pentru a afla care sunt așteptările cetățenilor.
Pentru scrutinul prezidențial din 20 octombrie, Comisia Electorală Centrală a înregistrat 11 concurenți electorali. În raionul Soroca, vor activa 74 de secții de votare.
La alegerile prezidențiale din R.Moldova și referendumul de aderare la Uniunea Europeană, în raionul Soroca vor fi deschise 74 de secții de votare. Președinții și secretarii Birourilor Electorale ale Secțiilor de Votare din raion, au fost convocați pentru a fi instruiți, dar și a primi tehnica necesară pentru buna funcționare a secțiilor de votare.
Potrivit președintei Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Soroca nr.29, cele 74 de secții de votare din raion, și-au păstrat locațiile, excepție fiind doar una.
În cadrul instruirilor, au fost prezenți și reprezentanții Inspectoratului de Poliție, dar și Direcției Situații Excepționale.
Alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional, vor avea loc pe 20 octombrie.
Circa 30 de mii de pensionari vor primi o indemnizație unică de 2300 de lei. Beneficiarii vor fi pensionarii care au un stagiu de cotizare de peste 40 de ani și au o pensie mai mică de 3300 de lei. Este vorba despre un program de plăți unice aprobat miercuri, de Guvern.
Amintim că și anul trecut, la începutul lunii decembrie, executivul a venit cu o decizie similară. Guvernul a acordat un ajutor unic pentru 67 700 de beneficiari din patru categorii vulnerabile, inclusiv pensionari.
Pagina 429 din 603