Alexandru Munteanu a anunțat componența noului Guvern pe care îl propune pentru următoarea perioadă. Din echipa sa fac parte mai multe nume cunoscute, aproape jumătate, care au activat și în executivul condus anterior de Dorin Recean.
Într-o declarație publică, Munteanu a subliniat că principalul obiectiv al viitorului cabinet este creșterea economică a Republicii Moldova și consolidarea pregătirilor pentru aderarea țării la Uniunea Europeană.
„Prioritatea noastră este să construim o echipă profesionistă, capabilă să gestioneze eficient provocările economice și politice ale Republicii Moldova, pregătind în același timp pașii necesari pentru integrarea europeană”, a declarat Alexandru Munteanu.
Aproximativ jumătate dintre miniștri provin din echipa lui Dorin Recean, iar ceilalți sunt nume noi în executiv.
Al doilea om în Guvern, potrivit structurii propuse, va fi Eugen Osmochescu, desemnat vicepremier și ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării.
Alexandru Munteanu a declarat că a colaborat anterior cu Osmochescu în mai multe proiecte derulate împreună cu organizații internaționale precum Banca Mondială și CEFTA.
Portofoliul de vicepremier și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale rămâne în continuare în mâinile lui Vladimir Bolea.
Tot din garda veche face parte și Cristina Gerasimov, care își păstrează funcția de vicepremier pentru Integrare Europeană, precum și Mihai Popșoi, actualul ministru al Afacerilor Externe.
Responsabilitatea pentru reglementarea conflictului transnistrean va fi preluată de Valeriu Chiveri, diplomat de carieră, care recent și-a încheiat mandatul de ambasador al Republicii Moldova în Ucraina.
La Educație, după cum era de așteptat, va rămâne pentru un nou mandat Dan Perciun.
Își păstrează portofoliile și Ludmila Catlabuga, ministra Agriculturii, precum și Daniela Misail-Nichitin, ministra Afacerilor Interne.
Pornirea la drum cu aproximativ jumătate din echipa veche poate fi interpretată în două moduri: fie ca o continuare a liniei de guvernare anterioare, fie ca rezultatul unor presiuni politice care au limitat spațiul pentru schimbări reale. Cert este că formula propusă nu pare să indice o reformă radicală, așa cum au anunțat nou-aleșii atunci când au promis o schimbare profundă pentru bunăstarea cetățenilor și relansarea economică.
Noua echipă guvernamentală urmează să fie prezentată oficial în Parlament pentru examinare și vot de încredere în zilele următoare.
Ce părere aveți despre noul Cabinet propus?
Scrieți-ne în comentarii dacă vi se pare o echipă de continuitate sau o încercare reală de schimbare. Răspunsurile dumneavoastră vor fi incluse în edițiile următoare ale știrilor Sor TV.
Astăzi, 22 octombrie 2025, are loc prima ședință a noului Parlament al Republicii Moldova, ales în urma scrutinului parlamentar din 28 septembrie 2025. Deputații validați își preiau mandatele și depun jurământul, marcând începutul unei noi etape politice pentru țară.
În cadrul ședinței inaugurale vor fi anunțate fracțiunile parlamentare, iar decanul de vârstă va conduce lucrările până la alegerea conducerii Parlamentului.
Sor TV transmite în direct evenimentul de la Chișinău, oferind telespectatorilor posibilitatea de a urmări în timp real primele declarații și atmosfera din plenul Legislativului.
Ora 10:40 -
Parlamentul Republicii Moldova de legislatură a XII-a a fost declarat legal constituit în cadrul ședinței inaugurale de astăzi. Președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, a anunțat validarea mandatelor deputaților aleși și a confirmat legalitatea scrutinulu, iar Zinaida Greceanîi a declarat oficial: „Din acest moment, Parlamentul se consideră legal constituit.”
Ora 11:50 – După constituirea fracțiunilor parlamentare, deputații Legislativului de legislatură a XII-a trec la următorul pas — formarea comisiei speciale pentru alegerea președintelui Parlamentului.
Comisia va pregăti procedura de vot și va propune candidaturile pentru funcția de președinte al Parlamentului Republicii Moldova.
Curtea Constituțională a Republicii Moldova a confirmat legalitatea alegerilor parlamentare din 28 septembrie și a validat mandatele celor 101 deputați aleși. Decizia a fost anunțată joi, 16 octombrie, de președinta Curții, Domnica Manole, în cadrul unui briefing public.
Domnica Manole:
„Hotărârea a fost adoptată în urma sesizării Comisiei Electorale Centrale și a unei analize detaliate privind respectarea prevederilor constituționale și electorale.”
Magistrata a precizat că instanța nu a identificat nereguli care să influențeze rezultatul final al votului sau distribuirea mandatelor. Deși au fost depuse mai multe contestații privind utilizarea resurselor administrative, publicitatea neconformă sau agitația electorală în ziua tăcerii, acestea au fost examinate de instanțele competente, care au emis hotărâri definitive.După validarea mandatelor, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat Decretul privind convocarea Parlamentului de Legislatura a XII-a.
Prima ședință a noului Legislativ va avea loc miercuri, 22 octombrie, începând cu ora 10:00. Deputații urmează să aleagă conducerea Parlamentului și să inițieze procedurile pentru formarea unui nou Guvern.
Astfel, procesul electoral se încheie oficial, iar Republica Moldova se pregătește pentru o nouă etapă politică.
Consiliul Raional Soroca se pregătește pentru o nouă ședință, programată pentru 16 octombrie, în cadrul căreia vor fi examinate peste douăzeci de proiecte de decizie propuse de președintele raionului, Veaceslav Rusnac. Pe ordinea de zi se regăsesc subiecte ce țin de încorporarea tinerilor în serviciul militar, lucrări de reparație și rețele inginerești, dar și chestiuni economice, sociale și culturale.
Consilierii urmează să discute despre executarea bugetului raional, alocarea mijloacelor financiare din fondul de rezervă, acceptarea unor bunuri cu titlu gratuit pentru instituțiile de învățământ și modificarea unor decizii anterioare. De asemenea, pe agendă se află și subiecte privind activitatea Palatului de Cultură din Soroca și a Centrului de Informare și Promovare Turistică.
Conform procesului decizional, aceste chestiuni vor fi abordate în cadrul audierilor publice din 9 octombrie, iar pe 13 și 14 octombrie se vor desfășura ședințele comisiilor de specialitate, în localul Consiliului Raional Soroca.
Comisia Electorală Centrală a aprobat rezultatele finale ale alegerilor parlamentare din 28 septembrie și a confirmat repartizarea mandatelor între concurenții electorali.
În total, la vot au participat peste un milion șase sute de mii de alegători, iar rata de participare a fost de 52 virgulă 24%. CEC a declarat alegerile valabile și a aprobat raportul final privind rezultatele scrutinului. Aflați lista deputaților chiar de la șefa CEC.
Din raionul Soroca, după cum ați auzit, vor merge în Parlament doi deputați:
Ion Babici, de la Partidul Acțiune și Solidaritate,
și Alla Pilipețcaia, de la Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”.
Comisia a atribuit toate cele 101 mandate de deputat și a declarat candidați supleanți pe cei care nu au fost aleși.
Procesul-verbal privind totalizarea rezultatelor, lista deputaților și raportul final al Comisiei vor fi transmise Curții Constituționale pentru validarea mandatelor.
Scrutinul recent a adus la lumină o polarizare puternică în rândul votanților din municipiul Soroca, cu o diferență infimă între primele două forțe politice. Prezența la urne a arătat un interes sporit al sorocenilor pentru cursul politic al țării.
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a reușit să obțină prima poziție, dar nu fără emoții, acumulând 37, 79% din totalul voturilor, echivalentul a 12.541 de voturi. Acest rezultat indică un sprijin semnificativ pentru agenda pro-europeană și reformatoare a partidului în regiune.
Pe locul doi foarte aproape s-a clasat Blocul Patriotic, care a mobilizat un număr impresionant de alegători, obținând 35,49% din sufragii (sau 11.778 de voturi). Diferența de doar 2,3% (763 de voturi) subliniază caracterul intens al luptei strânse și prezența unei baze solide de votanți orientată spre viziunea promovată de acest bloc.
În ceea ce privește celelalte formațiuni, acestea au obținut scoruri ce le plasează mult în spatele celor doi lideri:
În concluzie, votul din Soroca a fost marcat de o luptă activă, PAS câștigând la limită în fața Blocului Patriotic, reflectând o diviziune clară a opțiunilor politice ale locuitorilor.
Astăzi, Comisia Electorală Centrală a făcut publice datele preliminare ale scrutinului de pe 28 septembrie 2025. Urmăriți care sunt primele cifre și reacțiile politicienilor.
Primăria Soroca anunță că vineri, 3 octombrie, cu începere de la ora 10:00, în sala de ședințe a Consiliului raional, va avea loc ședința extraordinară a Consiliului municipal.
Pe ordinea de zi sunt incluse mai multe subiecte de interes pentru comunitate: raportul privind executarea bugetului pentru primul semestru al anului 2025, modificările la bugetul municipal, dar și rapoarte de audit referitoare la administrarea terenurilor și la impozitarea bunurilor imobile.
Consilierii urmează să examineze și raportul Curții de Conturi privind alimentația copiilor din grădinițe și școli, notificarea Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, precum și un proiect de renovare a Gimnaziului „Dumitru Matcovschi”, finanțat dintr-un grant oferit de Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală.
Totodată, vor fi discutate suplimentarea orelor didactice, modificarea componenței unei comisii de concurs pentru directorii de instituții, dar și alocarea unor surse financiare din fondul de rezervă al Primăriei.
Compania sociologică iData a prezentat astăzi, 8 septembrie, ora 11:00, la sediul IPN, în cadrul unei conferințe de presă, rezultatele Barometrului electoral desfășurat în perioada
20 august - 3 septembrie 2025.
Conform sondajului, majoritatea respondenților consideră că direcția țării este una greșită (52,7%). Doar 38,1% sunt de părere că orientarea este corectă, iar 9,2% fie nu știu, fie au refuzat să răspundă.
Încrederea în politicieni. În topul încrederii se află președintele Maia Sandu (21,8%), urmată de Igor Dodon (13,9%) și Renato Usatîi (4,7%). Printre politicienii menționați se regăsesc și Irina Vlah (3,8%), Alexandr Stoianoglo (3,8%), Vladimir Voronin (3,1%) și Ion Ceban (3,1%). Totodată, 27,7% dintre respondenți au declarat că nu au încredere în niciun politician. Întrebați cine a fost cel mai activ politician în ultimele 30 de zile, moldovenii i-au menționat pe Maia Sandu (12,7%), Igor Dodon (9,6%) și Renato Usatîi (8,2%). Un procent semnificativ (37,3%) consideră însă că niciun politician nu s-a
Opinii privind politica externă. Referitor la orientarea externă, 52,4% dintre intervievați susțin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în timp ce 40,6% se opun. Totodată, 60,6% resping unirea Republicii Moldova cu România, iar doar 32,4% sunt favorabili. În privința NATO, două treimi (67,3%) se declară împotrivă, iar doar 23,4% susțin aderarea. Apropierea de Uniunea Euroasiatică este respinsă de 49,3% dintre respondenți, 42,9% fiind favorabili. Când au fost rugați să indice cu cine ar trebui să fie cele mai apropiate relații, 56,8% au ales Uniunea Europeană, 25,9% ambele blocuri în măsură egală, iar doar 13% Federația Rusă.
Prioritățile Parlamentului. Cele mai importante domenii pe care Parlamentul ar trebui să le abordeze sunt: creșterea salariilor și pensiilor (61%), dezvoltarea economică și crearea locurilor de muncă (57,4%) și combaterea corupției (46,8%).
Alegerile parlamentare din 28 septembrie. Marea majoritatea - 87,7% dintre respondenți au declarat că vor participa la alegeri, însă doar 42,6% au menționat că știu cu cine vor vota. Ceva mai puțin de jumătate (41,8%) sunt deciși să nu își schimbe opțiunea, dar 13% iau în calcul serios o eventuală schimbare. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, patru formațiuni politice ar accede în Parlament. Blocul Patriotic ar obține 36% din voturile decișilor și 42 de mandate, urmat de Partidul Acțiune și Solidaritate (34,7% – 40 de mandate). Partidul Nostru (8,4% – 10 mandate) și Blocul Alternativa (7,9% – 9 mandate) ar completa tabloul legislativ. Distribuirea mandatelor este calculată fără voturile din diasporă și din stânga Nistrului.
Evaluarea instituțiilor și a Parlamentului precedent. În privința instituțiilor, cea mai mare încredere este acordată Bisericii (61,2%) și Primăriei (52,9%). La polul opus se află Justiția (13,4%) și Parlamentul (26%). Parlamentul care și-a încheiat mandatul a primit în continuare o apreciere modestă, nota medie fiind de 4,27 pe o scară de la 1 la 10. Aproape o treime dintre intervievați i-au acordat nota minimă (1).
Problemele principale ale țării. Cea mai gravă problemă identificată de respondenți este corupția (13,9%), urmată de sărăcie (12,4%) și venituri mici (9,8%). Alte probleme menționate sunt depopularea, șomajul, inflația și guvernarea ineficientă.
Studiul a fost făcut la inițiativa iData, finanțat de iData, pe un eșantion reprezentativ național de 1059 de respondenți, cu eroarea maximă de +/-2.9%. Perioada de culegere a datelor a fost 20 august-3 septembrie 2025, sondajul fiind autorizat de Comisia Electorală Centrală.
Conflictele între adolescenți legate de problemă serioasă, uneori cu urmări tragice. Recent, la Cahul, un băiat a fost ucis în urma unor reglări de conturi între tineri, arătând cât de importantă este prevenirea violenței și învățarea unor metode sănătoase de rezolvare a disputelor.
Pentru a evita astfel de situații, la Biblioteca „M. Sadoveanu” din Soroca, copiii din Centrul de Plasament au participat astăzi la un seminar organizat în cadrul proiectului „DareToCare – Îndrăznește să-ți pese”, susținut de EduCab România și ABRM. Scopul întâlnirii a fost să învețe cum să gestioneze pașnic conflictele, să comunice eficient și să găsească soluții fără ceartă.
Pagina 1 din 38
Test