La Soroca s-a desfășurat astăzi Festivalul Național al Mărului 2025, o sărbătoare a toamnei care a adunat localnici și oaspeți din întreaga țară. Cetatea a devenit centrul culorii, al tradiției și al gustului autentic moldovenesc.
Evenimentul a început cu o paradă a elevilor, îmbrăcați în costume inspirate din simbolul festivalului — mărul. Atmosfera a fost una veselă și plină de energie, iar zâmbetele copiilor au adus un plus de culoare acestei zile de toamnă.
Producători agricoli, meșteri populari și gospodine din regiune și-au prezentat roadele și priceperea. De la cele mai dulci soiuri de mere, până la plăcinte uriașe și sucuri naturale, vizitatorii au avut de unde alege.
Pe scenă au evoluat Orchestra de muzică populară „Doina Nistrului” și Ansamblul de dansuri populare „Vatra”, care au încins atmosfera cu ritmuri și dansuri tradiționale.
Invitații speciali ai festivalului, Mihaela Tabură și Doina Sulac, au adus în fața publicului cântece pline de dor și veselie, transformând evenimentul într-o adevărată sărbătoare a folclorului.
Organizatorii evenimentului – Consiliul Raional Soroca – au menționat cu diplome și scrisori de gratitudine participanții, instituțiile de cultură și contribuitorii care au susținut desfășurarea festivalului, în semn de apreciere pentru implicarea și promovarea tradițiilor locale.
Festivalul Național al Mărului a demonstrat și în acest an că tradițiile, gustul local și buna dispoziție pot aduce oamenii împreună. O zi caldă, plină de voie bună, în care Soroca a devenit din nou capitala mărului moldovenesc.
Ziua Mondială a Turismului a fost marcată la Soroca printr-o festivitate organizată de Consiliul Raional, în incinta Muzeului de Istorie și Etnografie Nicolae Bulat. Evenimentul a reunit specialiști în domeniu, elevi, tineri pasionați de cultură și turism, fiind un prilej de a pune în valoare patrimoniul și destinațiile din raion.
Oficialii prezenți au subliniat potențialul bogat al raionului Soroca și inițiativele care vor contribui la atragerea vizitatorilor.
Gazda evenimentului, Muzeul Nicolae Bulat, rămâne un punct de referință pentru cunoașterea istoriei și tradițiilor locale.
La eveniment au participat și tineri, care au descoperit importanța turismului pentru comunitățile lor.
În cadrul manifestării au fost menționați cu diplome cei care activează în domeniul turismului și contribuie la promovarea valorilor locale.
Sărbătoarea s-a încheiat într-o atmosferă festivă, cu un program artistic de cântece populare, care a adus un plus de culoare și emoție evenimentului.
Festivalul etniilor Universitate prin diversitate, ajuns la cea de-a XXIV-a ediție, a adunat în fața Palatului de Culturăp Soroca comunitățile din oraș și raion pentru a-și prezenta tradițiile, portul și obiceiurile. Evenimentul a fost o adevărată sărbătoare a diversității culturale, unde publicul a descoperit dansuri, cântece și bucate tradiționale.
Pe scenă și în locurile amenajate, comunitățile romă, evreiască, ucraineană și rusă au adus cântece, dansuri și bucate care iau prezentat, dar au și contribuit la tabloul multicultural al raionului
Vizitatorii au avut ocazia să guste, să asculte și să admire tradiții diverse, descoperind în același timp frumusețea conviețuirii.
Ediția din acest an a Festivalului etniilor a arătat încă o dată că respectul și deschiderea față de tradițiile fiecărei comunități ne fac mai puternici și mai uniți. Diversitatea culturală nu este doar o bogăție, ci și o punte de legătură între oameni.
Sâmbătă, 13 septembrie, Soroca devine gazda unor evenimente culturale de amploare, care aduc împreună tradiția, dialogul și inspirația.
De la ora 10:00, la Palatul de Cultură va avea loc Festivalul Etniilor „Unitate prin Diversitate”, ediția a XXIV-a. Publicul este invitat să descopere meșteșuguri tradiționale și bucate specifice diferitelor comunități etnice, dar și să admire un program artistic variat. Pe scenă vor urca Fanfara Palatului de Cultură, Ansamblul folcloric „La Izvoare”, dansatorii de la „Soroceanca” și „Pasiune”, corul veteranilor, dar și formații și colective care promovează cultura poloneză și ucraineană: „Stokrotca”, „Barvinoc”, „Nadia” și „Bereozca”. Programul va fi completat de Studioul muzical „Golden-Star”, formația „Olhionia”, precum și de interpreții invitați Lilia Șutchevici și Ala Lihavețchii.
Seara, de la ora 18:00, sorocenii sunt așteptați la RAMxSOROCA – un eveniment dedicat ideilor și oamenilor inspiraționali. Vor avea loc conversații despre creativitate și implicare, povești de succes și interacțiuni directe între tineri, artiști și public, într-o atmosferă de comunitate și dialog. Te așteaptă discuții interesante despre divertisment responsabil, dezinformare și rolul creatorilor de conținut în societate, dar și un concert de excepție susținut de Cătălin Josan!
Organizatorii spun că ziua de 13 septembrie va fi una de neuitat pentru Soroca, unde cultura, tradițiile și inspirația se întâlnesc pentru a crea experiențe memorabile.
De la bolovanul mitic Puntukas, încărcat de povești transmise din generație în generație, până la pasarela „Laiju takas” care te poartă pe vârfurile copacilor, Anykščiai îmbină magia legendelor cu pragmatismul dezvoltării moderne. Cu proiecte finanțate din fonduri europene, infrastructură reabilitată și servicii de top, acest orășel lituanian a devenit un exemplu de cum tradiția și modernitatea pot merge pe același drum – un drum care ar putea inspira și localitățile din Republica Moldova.
Dainius, șofer: ”Oamenii de aici trăiau cu credința în Dumnezeu și în biserică, dar exista și diavolul, care voia ca lumea să creadă în el. Necuratul s-a gândit mult timp cum să-i facă pe oamenii să se îndrepte către el și, în momentul cînd a dat de o piatră mare, a decis sa o arunce peste biserica. Nu va exista biserica și oamenii vor veni la mine, și-a zis dracul. Așa că a luat această piatră, a dus-o a tot dus-o, însă oamenii au petrecut multe zile la rând în rugăciuni și necuratul nu a reușit să o arunce peste locașul sfânt. Bolovanul imens i-a scăpat din mâini în acest loc. Așa că, acum vom merge să vedem acest pietroi.
Bolovanul de 265 de tone, care poartă numele zeului Puntukas, și legendele despre el, sunt cele care au făcut cunoscut orașul Anykščiai. Acesta mai este renumit ca localitate unde este amplasată cea mai înaltă biserică din Lituania – Biserica Sfântul Apostol Matei, dar și ca baștină a multor scriitor celebri, printre care poetul lituanian Antanas Baranauskas.
Kęstutis TUBIS, primar de Anykščiai: ”În anul viitor se vor împlini 100 de ani de când a fost fondat muzeul dedicat lui Antanas Baranauskas. Unchiul lui a creat acest muzeu acum un veac și de atunci a început istoria orășelului ca destinație turistică. În 1926 localitatea a devenit una balneară.”
Primarul Kęstutis TUBIS, ne-a spus că, pe timpurile sovietice în Anykščiai funcționa un sanatoriu de talie unională, iar beneficiarii erau direcționați de organizațiile sindicale. Și așa cum statele Baltice pe atunci mai erau numite și ”Occidentul sovietic”, fiindcă nivelul de cultură era mult peste media din URSS, nu se solicita prea multă abordare creativă. Lucrurile s-au schimbat după declararea independenței și aderarea Lituaniei la Uniunea Europeană. Sanatoriul a fost privatizat și transformat într-o stațiune balneară cu servicii de cea mai înaltă calitate.
Pentru a atrage câți mai mulți turiști, business-ul privat și autoritățile locale au convenit că succesul depinde de initiative și acțiuni materializate prin sinergia lor, orientată spre dezvoltarea generală a localității, iar fondurile europene sunt o sursă esențială pentru realizarea acestor schimbări.
Kęstutis TUBIS, primar de Anykščiai: ”Știți, cel mai important lucru este să identificați persoanele care să înșeleagă care sunt cerințele, care să poată pregăti pachetul necesar de documente și care să poată argumenta necesitatea acestor proiecte pentru comunitate. Evident, acești specialiști trebuie pregătiți. Înainte exista așa-numita economie planificată, acum, însă, trebuie să ne uităm la ce programe există, să pregătim documente în cadrul acestor programe și să participăm la concursurile de granturi. Reușita depinde foarte mult de liderii administrației locale și, în mod special, de acea verigă a administrației locale, care lucrează la acest proiecte și la atragerea de investiții”
Anykščiai este situat la 112 km de capitală și are circa 10 mii de locuitori. În cei peste 20 de ani, de când Lituania are calitatea de membră a comunității europene, în această localitate au fost implementate zeci de proiecte de infrastructură și sociale, cum ar fi reabilitatea străzilor, dotarea clădirilor publice cu baterii solare, sporirea eficienței energetice a blocurilor de locuit, modernizarea instituțiilor educaționale și altele. La moment, ne-au spus reprezentantii autorităților locale, printre priorități se află construcția sau modernizarea căminelor pentru vârstnici și a centrului de zi pentru copii.
Kęstutis TUBIS, primar de Anykščiai: ”Școală cu program continuu este o necesitate pentru noi. Atât timp cât părinții sunt la muncă, elevii trebuie să aibă posibiltatea să meargă după ore la acest Centru: să-și pregătească temele pentru acasă, să frecventeze diferite cercuri și ateliere de interes. + 8.50 Uniunea Europeană alocă sume foarte mari de bani pentru educație. La această etapă am desfășurat un tender pentru 1,5 milioane de euro și am identificat antreprenorul care va construi această școală de zi.”
În paralel cu proiectele sociale au fost dezvoltate și cele care tin de restaurarea patrimoniului cultural, reamenajarea spațiilor publice, dezvoltarea sportului, meșteșugurilor tradiționale și a turismului în general. Una dintre principalele atracții naturale ale regiunii este „Laiju takas” din Parcul Regional Anykščiai. „Laiju takas” sau în traducere ” „Plimbare pe copaci” este un traseu unic în țară, care îți oferă posibilitatea să admiri frumusețea naturii de pe vârfurile copacilor. Pasarele are o lungime de aproximativ 300 m și o înălțime de până la 21 de metri, care se finalizează cu un turn de observație.
Primarul Kęstutis TUBIS spune că în procesul de implementare a fiecărui proiect contează nu doar ideea, ci și materializarea ei la cel mai inalt nivel. În acest scop, el consideră obligatoriu să inspecteze mersul lucrărilor la fiecare obiect.
Kęstutis TUBIS, primar de Anykščiai: ”Dacă facem lucrările pentru noi, pentru comunitatea noastră, cum am putea să le facem prost? Cum ar putea cineva să irosească banii noștri? Noi urmărim, noi controlăm activitatea acelor companii pe care le-am contractat, le supraveghem îndeaproape. Există și unele structuri pe care le contractăm pentru supraveghere tehnică, dacă este necesar. Eu însumi merg să urmăresc cum decurg procesele. În fiecare săptămână îmi fac loc în agendă că să monitorizez lucrările. Totul trebuie realizat la cel mai inalt nivel. Este important că banii să fie folosiți în funcție de necesități și calitate.”
La Anykščiai ne-am putut convinge de nivelul înalt al transparenței autorităților locale. Orice decizie privind un proiect sau altul se ia de comun accord de către primar și consiliu, iar actele înaintate spre adoptare sunt inspectate de reprezentatul guvernului în regiune, privind corespunderea lor cu legislația națională și europeană, dar și cu cea privind prevenirea corupției și a conflictului de interese. Pe site-ul administrației publice sunt publicate toate informațiile, inclusiv bugetul, sursele de venit, anunțurile despre tendere și rapoarttele anuale al primarului, consiliului local și ale auditului.
Kęstutis TUBIS, primar de Anykščiai: ”Foarte multe lucruri depind de guvernul national, dar și de administrația locală. Dacă, să zicem, vedem că, condițiile noastre sunt împovărătoare, ne uităm la experiența vecinilor noștri, cum se procedează în Letonia sau în Polonia și spunem conducerii noastre republicane: vedeți că acolo este mai simplu. Contează foarte mult să fii optimist. Un pesimist întotdeauna lasă mâinile în jos, pe când un optimist este mereu încrezut că va avea noroc. Suntem optimiști, pentru că dacă ești încrezător în forțele tale și dacă mergi spre obiectivul propus, neapăraț îți vei atinge scopul!”
Transformarea orașului Anykščiai demonstrează că și localitățile mici pot înflori prin planificare strategică, integrare europeană și implicare comunitară activă. Ea este dovada că un loc își poate păstra sufletul, deschizându-se totodată către lume – o lecție cu relevanță directă pentru țări ca Republica Moldova, unde eforturi similare de revitalizare ar putea beneficia de același amestec de energie locală și parteneriat european.
O pagină întunecată din istoria Europei este adusă mai aproape de public, printr-o expoziție documentară deschisă la muzeul ‘Nicolae Bulat’ din municipiul Soroca. Expoziția se numește „Împărțirea Europei. Consecințele pactului Ribbentrop-Molotov (Hitler–Stalin)” și arată cum înțelegerile secrete dintre cele două regimuri totalitare au schimbat soarta a milioane de oameni.
SNEJANA SEREBRIAN, COORDONATOR PROIECT, KONRAD-ADENAUER-STIFTUNG, BIROUL DIN REPUBLICA MOLDOVA:„Suntem ferm convinși că pentru o societate democratică puternică trebuie să știm de unde venim, iar pentru a ne construi viitorul, trebuie să ne cunoaștem trecutul. Asta a fost motivația noastră de bază, atunci când am dat curs invitației și propunerii Muzeului Karlshorst.”
Expoziția explică pe înțelesul tuturor cum, în 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat un pact prin care și-au împărțit sferele de influență în Europa. Urmările acestui pact au fost dramatice, mai ales pentru țări precum Polonia, țările baltice și Basarabia.
După ce a fost prezentată în Edineț, expoziția a ajuns acum la Soroca. În perioada următoare va fi expusă și în alte localități din Republica Moldova, inclusiv la Chișinău.
Expoziția poate fi vizitată zilnic, între orele 9:00 și 17:00, în incinta muzeului aflat în Cetatea Soroca. Intrarea este gratuită.
La Muzeul «Nicolae Bulat» din Soroca s-a deschis expoziția „Sub scutul lui Ștefan”, dedicată epocii medievale și memoriei marelui voievod Ștefan cel Mare.
Directorul muzeului, Victor Bulat, a explicat că această expoziție este o invitație pentru public de a păși simbolic sub protecția scutului domnitorului, redescoperind armele și obiceiurile vremii.
rintre exponatele prezentate se numără:
Un paloș de luptă original, datat în secolele XV–XVI, din perioada marilor campanii moldovenești;
O bardă de luptă – topor medieval, simbol inspirat de la Dragoș Vodă (replică);
O sabie de luptă medievală (piesă originală);
O diademă voievodală, replică a podoabelor purtate de domnitorii moldoveni, după modelul împăraților bizantini;
O suliță de luptă (replică) din secolele XV–XVII;
Și o piesă specială: Scaunul Pârcălabului, reconstituit, folosit de domnitor în timpul campaniilor militare.
Expoziția poate fi vizitată zilnic, între orele 09:00 și 17:00, în incinta muzeului aflat în Cetatea Soroca.
„Pe 2 iulie, ziua de comemorare a lui Ștefan cel Mare și Sfânt a adunat la Cetatea Soroca zeci de oameni veniți să-i cinstească memoria. Festivitatea a început cu o slujbă liturgică oficiată de preoții Episcopiei Soroca.1
După slujbă, comemorarea a continuat cu un concert dedicat lui Ștefan cel Mare și Sfânt, simbol al rezistenței și credinței.
Spectatorii au trăit momente pline de emoție asmirând melodiile, versurile1 și dansurile, care au readus atmosfera medievală în Cetate.
Evenimentul s-a încheiat cu depuneri de flori la Monumentul voievodului iar momentul cel mai emoționant a fost când artiștii și spectatorii au cântat împreună „Când a fost să moară Ștefan…”.
Peste o sută de meșteri populari din țară și din străinătate au adus, la Soroca, cele mai frumoase creații lucrate cu suflet și pricepere.
Împreună cu ansamblurile artistice și oaspeții festivalului, reprezentanții administrației publice locale și raionale după depunerea de flori la monumentul voievodului Ștefan cel Mare s-au prins în hora mare din Piața Libertății, după care au pornit în alai pe jos, purtând cu mândrie vestimentația populară, până la Cetatea Soroca.
La Cetate, vizitatorii erau așteptați de Târgul Meșterilor Populari, care a înconjurat fortăreața cu meșteșuguri, bucate tradiționale și obiecte unice lucrate manual.
După deschiderea oficială, vizitatorii au descoperit obiecte de artizanat, costume populare, ceramică, țesături și podoabe tradiționale, dar și cântece și dansuri folclorice susținute de artiști locali și ansambluri invitate.
Meșterii populari și-au demonstrat măiestria, au prezentat exponatele, iar unii au fost menționați cu diplome de apreciere.
Atmosfera de sărbătoare a transformat din nou Soroca într-un loc de întâlnire pentru iubitorii de tradiții, meșteșugari și turiști curioși să redescopere valorile autentice ale neamului. Târgul Meșterilor Populari „La Nistru, la mărgioară” a fost la cea de-a XIII edițe.
La Muzeul de Istorie și Etnografie din Soroca a fost inaugurată expoziția „Calvarul deportărilor – destine în imagini și documente”. Evenimentul reunește mărturii emoționante ale victimelor regimului totalitar sovietic, documente oficiale, fotografii de arhivă și obiecte personale, care readuc în atenția publicului una dintre cele mai dramatice perioade din istoria Republicii Moldova. Pe lângă obiectele expuse, vizitatorii au putut urmări și un film documentar cu mărturii ale deportaților din nordul Moldovei.
VICTOR BOTNARI DIRECTORUL MUZEULUI:
„Este o expoziție concepută diferit. Am vrut ca aceste frânturi de viață să vorbească în special tinerilor. Să nu uităm și să nu repetăm acest calvar.”
Exponatele i-au impresionat profund pe tinerii vizitatori, care au mărturisit că i-au făcut să mediteze mai serios asupra istoriei recente. Uniforma militară, fotografiile familiilor despărțite, scrisorile, jurnalele, documentele și obiectele simple, dar încărcate de suferință, le-au trezit emoții puternice.
Expoziția va putea fi vizitată timp de patru săptămâni. Intrarea este gratuită pentru toți doritorii și marchează comemorarea victimelor deportărilor staliniste, care vor fi omagiate oficial la nivel național în data de 12 iunie.
Reprezentanții muzeului îi îndeamnă pe toți cei interesați de adevărul istoric să treacă pragul instituției. „Veșnicia s-a născut la sat – dar nici în Siberiile de gheață nu a murit”.
Pagina 1 din 21
Test