Politic

La Festivalul Național al Mărului, desfășurat duminică la Soroca, au fost observate mai multe personalități publice. Candidații la funcția de președinte al RM, Alexandr Stoianoglo, Vasile Tarlev, Irina Vlah și Octavian Țîcu s-au numărat printre vizitatorii evenimentului. În atmosfera cântecelor folclorice, politicienii, au degustat vinul de la Soroca și bucatele tradiționale cu măr.

Candidații au ținut să reamintească și să îndemne alegătorii ca pe 20 octombrie, să se prezinte în secțiile de votare, pentru a participa la vot.

Festivalul Național al Mărului, subliniază încă o dată, importanța producătorilor agricoli și faptul că datorită merelor dulci și aromate, Moldova este cunoscută în multe colțuri ale lumii.

Care au fost scopurile, interne și externe, ale creării fostei Republici Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești (RASSM) de la înființarea căreia se îndeplinesc în curând 100 de ni? Care au  fost condițiile de existență a oamenilor din acel teritoriu? Ce moștenire a lăsat fosta autonomie pentru actuala Republică Moldova, inclusiv regiunea transnistreană controlată de mai mult timp de către un regim separatist? Despre aceste și aste aspecte ale temei au discutat participanții la dezbaterea publică „100 de ani sub semnul RASSM”, organizată de Agenția de presă IPN.

Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a legat faptul constituirii RASSM de interesele URSS, promovate pe plan internaționale, care nu recunoștea unirea Basarabiei cu România din 1918.  „Trebuie să punem un accent deosebit pe faptul că în ajunul negocierilor sovieto-române de la Viena privind statutul Basarabiei, a fost creată Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească printr-o rezoluție a Comitetului Executiv Central al RSS al Ucrainei din 12 octombrie 1924. Este important sa vedem de ce a fost creata aceasta republica autonoma moldovenească pe teritoriul Ucrainei. Potrivit ziarului Odesskie Izvestia, „toți moldovenii basarabeni, adică cei de pe partea dreapta a Nistrului, asupriți, privesc republica autonomă ca pe un far care răspândește lumina libertății”, afirmă expertul.

Igor Boțan a remarcat că cercetătorii, inclusiv din Federația Rusă, consideră că „această Republică Socialistă Sovietică Autonomă Moldovenească a fost creată pentru a înainta pretenții ulterioare României și pentru a-și impune punctul de vedere privind problema națională, având în vedere presupusa Revoluție Mondială, dar și ca mijloc de influență a Uniunii Sovietice asupra Occidentului. Numărul populației moldovenești din teritoriile care au devenit parte a MASSR nu a depășit o treime din populația autonomiei, iar influența moldovenească în regiune pe toată durata existenței statalității moldovenești a fost slabă”, a spus el

În același context, Anatol Țăranu, doctor în istorie, comentator politic; a menționat că „regimul bolșevic din Uniunea Sovietică niciodată nu a recunoscut apartenența Basarabiei la România, iar la Conferința de la Viena s-a încercat să fie promovată și mai departe această idee de apartenență a Basarabiei la Uniunea Sovietică. Sovieticii au venit cu ideea unui referendum, care trebuia să fie desfășurat în Basarabia, in ceea ce privește apartenența la un stat sau altul. România categoric a negat referendumului, din simplul motiv că pentru români, pentru Regatul român, Basarabia era pământ românesc și nu putea fi pus în discuție sub nicio formă”, a menționat Anatol Țăranu.

Potrivit lui, s-au confruntat două tendințe conceptuale referitoare la această autonomie. „Prima era așa-numita concepție românizatoare, sugerată de imigranții comuniști români, stabiliți în URSS, care considerau că Basarabia trebuie să fie sovietică, socialistă, dar pentru dânșii moldovenii reprezentau parte a poporului român, inclusiv, considerau că și Transnistria era populată de români. Pentru ei crearea autonomiei nu însemna decât un declanșator al sovietizării Basarabiei și mai departe a României”, a spus istoricul.

„Al doilea curent, moldovenizator, se axa pe ideea că moldovenii reprezintă o etnie distinctă în raport cu România. În ultimă instanță, la crearea RASSM ,a triumfat conceptul moldovenizator si RASSM a fost creată pe baza conceptului moldovenizator, în detrimentul celui românizator.” a concluzionat Anatol Țăranu.

La rândul său, Alexandru Postica, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova, a scos în evidență fenomenul Marii Terori, produsa in anii 37-38, in Uniunea Sovietică, inclusiv în autonomia moldovenească, care a dus la zeci si sute de mii de victime omenești.

„Anul 1937 în RASSM este o pagină care nu a fost cercetată din motiv că nu s-a avut acces la acest teritoriu din această regiune, vorbim de Transnistria. Și totuși, cunoaștem deja câte ceva din acele realități datorită unui grup de arheologi care au reușit să identifice în Tiraspol o groapă comună, cu peste 5 mii de cadavre, care au fost executați în perioada 1937-1938. Există deja probe confirmate a modului în care persoanele erau transportate în acea zonă, legate la mâini și împușcate în cap. Am văzut poze cu cranii cu până la 12 gloanțe trase în ele. Probabil, se făcea intenționat ca să-i înfricoșeze pe alții, să le spulbere orice tendință de apărare a drepturilor”, a spus Alexandru Postica.

„Vedem că elementul de bază a fost teroarea politică și eliminarea opozanților, o rețetă testată în RASSM și utilizată mai târziu în Basarabia. Într-adevăr, aceasta autonomie a fost de fapt un laborator ideologic, care a fost lansat de către Uniunea Sovietică și care a testat în proporții cumva mai mici ce urma sa se întâmple ulterior în dreapta Nistrului, după așa-numita „reunire” a Basarabiei cu URSS. În fond, acest experiment, autonomia respectiva, a fost creată anume pentru a justifica aceasta tendință de a anexa din nou Basarabia”, a menționat el.

Alexandru Postica a opinat că acest experiment al RASSM a perpetuat în timp, doar că s-au schimbat formele și modul de represiune asupra populației locale, iar aceasta explică „acel element important în ADN-ul celor din regiunea transnistreană, care împiedică manifestări împotriva regimului de ocupație”.

Dezbaterea publică la tema „100 de ani sub semnul RASSM” este ediția a 42-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția de presă IPN desfășoară acest proiect cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.

Republica Moldova este pregătită de iarnă. Guvernul a aprobat miercuri, 2 octombrie, un plan de măsuri pentru sezonul de încălzire 2024 - 2025. Proiectul prevede reducerea obligațiilor de stocare a gazelor.

Totodată, vor fi asigurate stocuri de păcură, cărbune și combustibil alternativ. De asemenea, va fi promovată utilizarea biomasei și surselor de energie regenerabilă, dar va și accelerată implementarea programelor de eficientizare a consumului de energie. 

Consiliul Raional Soroca se află în topul celor mai transparente cinci raioane din Republica Moldova. Conform studiului „Raport de monitorizare. Transparența în administrațiile raionale: între progres și involuție” realizat de către IDIS „Viitorul”, Soroca se află pe locul II.

Premierea a avut loc în cadrul unei conferințe, organizată la Chișinău. În top se regăsesc raioanele Strășeni, Soroca, Fălești, Cimișlia și Cahul.

Săptămâna trecută s-a finalizat procesul de înregistrare a candidaților pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova. În cadrul ședinței din 25 septembrie 2024, Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat lista oficială a candidaților care vor concura în alegerile programate pentru 20 octombrie 2024.

Lista candidaților a fost aprobată. Mai jos prezentăm fiecare candidat în ordinea stabilită pe buletinul de vot, împreună cu sloganul pronunțat la locul de lansare a campaniei:

1. Alexandr Stoianoglo, candidat independent, susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), și-a lansat campania în fața Catedralei din centrul Chișinăului, declarând:
   – „Dreptate pentru toți”
2. Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), a lansat campania în scuarul Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” din Chișinău, unde a declarat:
   – „Pentru Moldova”
3. Renato Usatîi, desemnat de Partidul Politic „Partidul Nostru”, și-a lansat campania în orașul său natal, Fălești, cu sloganul:
   – „Sunt gata să îmi asum întreaga responsabilitate pentru Moldova”
4. Vasile Tarlev, desemnat de Partidul Politic „Partidul pentru Viitorul Moldovei”, a lansat campania la Palatul Sindicatelor din Chișinău pe 21 septembrie, afirmând:
   – „Noi dorim să fim stăpâni la noi acasă”
5. Irina Vlah, candidată independentă, desemnată de adunarea cetățenilor, nu a putut organiza oficial lansarea campaniei din cauza restricțiilor impuse de Poliție. Ea a acuzat autoritățile de împiedicarea evenimentului și a reiterat sloganul:
   – „Vocea ta contează, puterea ta e schimbarea!”
6. Ion Chicu, desemnat de Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, și-a lansat campania în fața Curții Constituționale pe 22 septembrie, subliniind:
   – „Stoparea plecării oamenilor din țară, asigurarea păcii și dezvoltarea economiei naționale”
7. Andrei Năstase, candidat independent, desemnat de adunarea cetățenilor, și-a lansat campania pe scările Președinției, sub deviza:
   – „Am eliberat odată țara de hoți, o voi face din nou”
8. Octavian Țîcu, desemnat de Blocul Electoral „ÎMPREUNĂ”, și-a lansat campania în fața Parlamentului pe 29 septembrie, declarând:
   – „Aveți încredere și nu vă vom dezamăgi”
9. Victoria Furtună, candidată independentă, desemnată de adunarea cetățenilor, și-a lansat campania în orașul Hîncești, spunând:
   – „Candidez pentru noi, pentru Moldova noastră nouă”
10. Tudor Ulianovschi, candidat independent, desemnat de adunarea cetățenilor, și-a lansat campania pe 29 septembrie, axându-se pe integrarea europeană, cu sloganul:
    – „Moldova normală ești tu”
11. Natalia Morari, candidată independentă, desemnată de adunarea cetățenilor, și-a lansat campania pe drumul Leova-Bumbăta pe 27 septembrie, afirmând:
    – „Curajul de a spune adevărul!”

Modelul buletinului de vot

Tot în cadrul ședinței din 25 septembrie 2024, CEC a stabilit modelul și textul buletinului de vot. Buletinele pentru primul tur vor fi tipărite pe hârtie opacă, de culoare gri afumat. Dacă va fi necesar un al doilea tur de scrutin, buletinele vor fi imprimate pe hârtie albastră oțel. Votul prin corespondență va folosi buletine similare celor din primul tur, dar marcate cu inscripția „Turul doi”.

Alegerile prezidențiale din acest an promit să fie foarte competitive, cu candidați care și-au lansat campaniile în locații-cheie din întreaga țară, prezentând viziuni diferite pentru viitorul Republicii Moldova.

Societatea moldovenească, de mai mult timp, este martora unor discuții în controversă privind vizitele unor grupuri de preoți din Republica Moldova în Federația Rusă. O parte dintre persoanele și instituțiile implicate în aceste discuții au găsit aceste vizite nepotrivite și chiar periculoase, în special, pe timp de război, iar altă parte afirmă că este vorba de acțiuni obișnuite, necesare și utile, făcând abstracție de perioada în care au loc. Disputa nu este soluționată nici acum, pentru că, se pare, celor două tabere le-au scăpat criteriile principale după care pot fi cântărite aceste și alte acțiuni similare, criterii care ar permite să se înțeleagă dacă ele reprezintă binele sau reprezintă răul, promovează binele sau răul. Respectivele criterii au fost abordate de invitații dezbaterii publice „Războiul, Religia și Biserica”, organizată de Agenția de presă IPN.

Igor Boţan, expert permanent al proiectului, a explicat că războiul este un conflict armat între două sau mai multe state care implică acțiuni militare de amploare și de durată semnificative. De obicei, începutul războiului este marcat de agresiunea unui stat sau grup de state, împotriva altuia. Conform articolului 1, din Rezoluția ONU din 14 decembrie 1974, „agresiunea” reprezintă utilizarea forței armate a unui stat împotriva suveranității, integrității teritoriale, independenței politice a altui stat.

Potrivit lui, religia este o formă a conștiinței sociale, o viziune asupra lumii, un set de norme morale și un tip de comportament determinat de credința în existența unei lumi supranaturale și a ființelor supranaturale, fie că e vorba de spirite, zei sau Dumnezeu.

Istoria religiilor este o ramură a cunoașterii care studiază procesele de dezvoltare și schimbare a religiilor care au loc în timp. Scopul acestei ramuri este de a analiza originile, dezvoltarea și activitățile diferitor religii, precum și impactul lor asupra istoriei omenirii. „Cât privește cele 10 porunci, ele sunt date poporului ales – Israelului antic. Ele au fost separte din Legea mozaică, cea care cuprindea peste 600 de porunci și reprezintă termenii unei înțelegeri, legământului între Dumnezeu și Israelul antic, care urma să aibă parte de binecuvântarea lui Dumnezeu dacă respectă această lege mozaică. Scopul legii era să-i pregătească pe israeliți pentru venirea lui Mesia. Trei dintre porunci sunt propoziții afirmative, iar trei conțin negații, inclusiv una extrem de important – „Să nu ucizi”.

Alexandru Lupușor, lector universitar la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova, a menționat că războiul este una din formele de violență și poate una din cele mai oribile prin efectele pe care le produce. „Există o anumită diferență dintre o istorie a războaielor și a războaielor recente, iar Primul Război Mondial a adus cu totul un alt tip de război. Unele descoperiri recente arată că și în Egiptul antic se arată preocuparea forțelor beligerante să găsească justificări ale războaielor duse, invocând divinitatea, ceea ce certifică lucruri care se văd și la greci. În opinia forțelor respective, nu era suficient să fii victorios într-un război, important e să ai și o justificare, un alibi, care nu de rareori invoca forțe spirituale”, a spus Alexandru Lupușor.

Lectorul universitar a mai spus că războaiele erau duse din diverse cauze: fie că erau cauze subiective umane, fie că luptau pentru teritorii. „Se invoca și factorul moral, inclusiv anumite virtuți, cum ar fi onoarea, gloria. Lucrurile se schimbă către Primul Război Mondial, de la lucruri simple, cum ar fi uniforma militară care în sec. XVII-XVII, era destul de colorată, iar la începutul Primul Război Mondial trupele franceze înțeleg că sunt o țintă ușoară anume prin culoarea uniformei. Filozofic vorbind, cauzele războiului sunt găsite fie la nivelul naturii umane, legat de viața cosmică pe care o desfășoară, aducă războiul este văzut chiar ca o forță stihială, un soi de determinism, care astăzi este completat de un soi de determinism neuro-biologic, spunând că există anumite coordonate în natura umană, la nivelul constituției umane neuro-biologice, care îl face pe om să dea dovadă de un comportament agresiv, comportament care se manifestă inclusiv în grupuri mai mari, precum națiunile, statele”, afirmă lectorul universitar de la Facultatea Istorie și Filozofie.

Oleg Serebrian, scriitor și diplomat, a remarcat că războaiele religioase au fost printre cele mai sângeroase și distrugătoare în Europa, mai ales în Germania și Franța, în special în sec. XVI. „Acestea includeau mai târziu state beligerante în calitate de actori externi. Războiul civil din Rusia a fost unul dintre cele mai sângeroase episoade din sec. XX. Chiar și cei care au elogiat războiul sau au scris despre război ca un rău necesar, mai curând l-au calificat ca un rău, necesar, dar ca un rău. Nimeni nu a vorbit despre război ca despre un bine. La mijlocul sec. XX, apar gânditori care consideră că războiul a fost un fel de sanitar al societății, în sens că ducea la o diminuare demografică, la menținerea creșterii demografice de-a lungul secolelor, alături de foame, apoi, un fel de asanare fizică a societății, dar asemenea manifestări sunt destul de rare”, a spus el.

În literatură, mai spune Oleg Serebrian, războiul își face un loc special în sec. XIX, chiar dacă el a fost o permanență în literatură. „Primele monumente literare, de exemplu, Iliada și Odisea, sunt despre război. Mai multe opere elogiază lupta și eroismul în războaiele religioase, în mod special. În literatura nouă, romanul de atmosferă prezintă perioada de război, perioada de pace și perioada de cum reacționează societatea – Războiul și Lumea, de Lev Tolstoi este un exemplu relevant în acest sens”. Oleg Serebrian crede că demonizarea războiului, în literatură, se produce în contextul Primulul Război Mondial.

Dezbaterea publică la tema „Războiul, Religia și Biserica” este ediția a 315-a ediție de dezbateri din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.

4qrd-ppt9-epkv-6hk8-54uh

Șeful Marelui Stat Major al Armatei Naționale va fi demis. Guvernul a solicitat astăzi demiterea lui Eduard Ohladciuc. Cererea a fost înaintată președintei Maia Sandu, care urmează să ia o decizie în această privință.

Reamintim că Eduard Ohladciuc a fost numit în funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale la 6 octombrie 2021. Eduard Ohladciuc are o experiență de peste 30 de ani în serviciul militar.

Programul „Orizont Europa” este Programul Cadru pentru Cercetare și Inovare a Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 si reprezintă continuarea programului „Orizont 2020”. Fiind primul stat asociat acestui program din Parteneriatul Estic, Republica Moldova a înregistrat deja rezultate importante, beneficiind de 4,7 mln de euro în anul 2020. Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere la cel deal 9-lea Program Cadru de Cercetare si Inovare „Orizont Europa” în data de 27 octombrie 2021. Prin această asociere instituțiile de cercetare și inovare, precum si mediul de afaceri din țara noastră pot accesa în condiții egale cu țările membre UE fonduri europene, destinate activității de cercetare și inovare. Instituțiile din Moldova se pot asocial cu alte instituții europene în consorții, pentru a depune propuneri de proiecte, atât în calitate de parteneri, cât și în calitate de coordonatori ai proiectelor. Despre programul „Orizont Europa”, despre integrarea cercetării din Republica Moldova în spațiul european, despre beneficiile și beneficiarii acestei integrări au discutat participanții la dezabaterea publică „Integrarea europeană a cercetării din Republica Moldova”, organizată de IPN:

Aurelia Hanganu, directorul Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare, a declarat că asociază beneficiile acestui program cu provocările și problemele pe care le ridică această asociere, întrucât este un program cadru, deschis întregii Europe, care permite de a participa în competiții pe picior de egalitate între diferite echipe de cercetare, din diferite instituții de cercetare, de învățământ superior și nu numai, din Europa și din țările asociate.

Potrivit Aureliei Hanganu, „beneficiile se identifică din această competiție, care impulsionează dintotdeauna echipele pentru dezvoltare, pentru canalizarea eforturilor și pentru găsirea de soluții. De asemenea, „Orizont Europa” pune în fața cercetătorilor provocări ale întregii omeniri, la care se caută soluții. Este vorba  despre probleme de sănătate, de probleme ale mediului, ale solului sau tehnologiei alimentare, probleme ale securității oamenilor în diferite zone”.

„Este vorba despre a putea să se omogenizeze statutul cercetătorilor din diferite țări ale Europei. Este mai degrabă o provocare pentru întreg sistemul de cercetare din Republica Moldova și nu numai, or, cercetătorii din țara noastră nu sunt cei mai nepregătiți, sunt foarte pregătiți, dar își au problemele lor atunci când vine vorba despre atragere de fonduri si participarea în competiție deschisă. Prima problemă cred că ar fi infrastructura, iar acest program presupune și atragerea de surse suplimentare pentru infrastructură”, a mai spus directorul Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare

Vitalie Moraru, șeful Oficiului Național „Orizont Europa” a declarat că „Oficiul a apărut dintr-un parteneriat dintre Ministerul Educației și Agenția Națională pentru dezvoltare și educare și are o misiune foarte clară de a ajuta cercetătorii sau beneficiarii programului să aplice la acest program. Astfel, Oficiul are ca obiectiv primordial mărirea numărului de aplicații la acest program si ulterior câștigarea acestora”.

Vitalie Moraru a precizat că Oficiul „Orizont Europa” organizează training-uri tematice pentru beneficiarii Programului sau sesiuni de instruire a cercetătorilor prin intermediul cărora informează mediul de cercetare și inovare cu privire la oportunitățile pe care Programul le oferă.

„Vorbim despre universități în general, fiindcă universitățile sunt chintesența inovării. În urma reformării domeniului științei, începând cu 2018, acolo se concentrează în cea mai mare măsură potențialul inovator din țară. Noi conlucrăm foarte mult cu universitățile. Au fost identificate persoane care sunt responsabile de Program din cadrul acestora. Se lucrează cu aceste persoane. Se lucrează la nivel național, dar și cu mediul internațional, cu parteneri externi. Vorbim despre Inspectoratul General pentru Cercetare si Inovare, cu care suntem într-o comunicare deschisă, vorbim despre acei parteneri care ne susțin prin training-uri pentru dezvoltarea capacităților cercetătorilor”, a mai spus șeful Oficiului Național „Orizont Europa”.

Victoria Cociug, prorector pentru cercetare și parteneriate la Academia de Studii Economice a afirmat că programul „Orizont Europa” nu a venit în Moldova pe loc gol. Potrivit ei, cercetătorii aveau pregătirea necesară. „Au fost inclusiv la Programul H20 20, în care erau implicați. Într-o oarecare măsură cercetătorii înțelegeau care sunt provocările, însă „Orizont Europa” a lărgit limitele, a deschis mai multe oportunități și cea mai mare provocare a este de a realiza cercetarea la un alt nivel, european”.

„Cel mai mare beneficiu, în opinia mea, este preluarea de experiență. E o mare provocare să încerci să vezi dacă ești suficient de capabil să ții pasul cu mari cercetători din lume, să preiei experiența de scriere și realizare a proiectelor. Are loc transferul de cunoștințe, transferul de experiență în comunicarea cu toți participanții, inclusiv a autorităților care le evaluează. În urma acestei evaluări înțelegi care sunt limitele tale, unde poate crește echipa. Suntem încântați de aceste posibilități și ne bucurăm că Oficiul „Orizont Europa”, format de curând, ne este de ajutor, ne face trening-uri, ne invită cercetătorii la diferite work-shop-uri, organizate cu personalități cu experiență, din străinătate, în scrierea proiectelor” a declarat Victoria Cociug.

„Am beneficiat de câteva întâlniri la Academia de Științe. Ni s-a explicat care ar fi impedimentele și cum am putea să le depășim, pentru că cercetarea tine de fiecare din noi”, a mai spus prorectorul pentru cercetare și parteneriate de la Academia de Studii Economice.

Dezbaterea publică „Integrarea europeană a cercetării din Republica Moldova”, ediția a zecea, este realizată în cadrul proiectului „Beneficiile aderării Republicii Moldova la UE pentru om, comunitate și țară”, cu sprijinul Fundației Soros Moldova.