Economic

Seceta, dar și ploile abundente cu grindină au compromis culturile agricole în mai multe raioane. Dacă în nordul și în centrul țării agricultorii raportează o medie de afectare de până la 70% a cerealelor, la sud suprafețele afectate ajung și la 100%. Datele au fost prezentate de șefii direcțiilor agricole raionale într-o ședință cu ministrul agriculturii și industriei alimentare, Vladimir Bolea, transmite IPN.

În raionul Anenii Noi, productivitatea la hectar pentru grâu este între două și șase tone. Agentul economic care a colectat peste 6 tone de grâu la hectar deține tehnologii moderne, inclusiv sisteme de irigare. Două tone de grâu de toamnă la hectar este media pentru raionul Cahul, iar în raionul Briceni productivitatea medie la hectar la grâul de toamnă este de 3,8 tone, la grâul de primăvară – 3 tone. Recolta e mai joasă ca anul trecut, când vremea a fost mai prielnică. Agricultorii au raportat recolte compromise la floarea soarelui și porumb, în unele cazuri în proporție de 100%. Numai în raionul Cahul, pentru cerealele de grupa întâia, suma pagubelor este estimată la 134 de milioane de lei. La Briceni grindina a distrus mai multe hectare de plantații multianuale, prejudiciul urcând la peste 19 milioane de lei.

Ministrul Vladimir Bolea, le-a transmis agricultorilor că „subvențiile la hectar (pe care le solicită) sunt în țările membre ale Uniunii Europene”. Statul este în imposibilitate de a oferi agricultorilor 360 de milioane de euro, cât s-ar calcula pentru recoltele compromise. Oficialul i-a îndemnat să voteze la referendumul din 20 octombrie pentru vectorul european al țării. „Ieșim masiv la referendum, votăm și apropiem intrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și atunci vom vorbi despre subvenții la hectar”, a fost mesajul ministrului.  MAIA susține subvenționarea la hectar, doar că e nevoie de resurse financiare, a mai spus oficialul.

La punctul de trecere a frontierei (PTF) Giurgiulești – Galați va fi instituit punct de control coordonat, similar celui de la Leușeni. Anunțul a fost făcut de secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Mircea Păscăluță, în cadrul dezbaterii publice „Transportul din Republica Moldova, România și Ucraina: interconectare și integrare europeană”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit oficialului, instituirea controlului coordonat va fluidiza traficul la frontieră și va reduce timpul de așteptare la graniță.

Secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Mircea Păscăluță, spune că autoritățile de la Chișinău au o colaborare excelentă cu România, în special, grație mecanismului de interconectare europeană, care permite finanțarea infrastructurii.

„Avem o relație foarte bună cu România, inclusiv prin programul Connecting Europe Facility (CEF), care prevede reabilitarea infrastructurii feroviare din zona Giurgiulești. Este un proiect depus în comun Ucraina-România-Republica Moldova. Apreciez foarte mult implicarea colegilor din România. Ei, având experiență în a accesa astfel de fonduri, ne-au ajutat și ne ajută în continuare. Lucrurile bune pe care putem să le învățăm este scrierea de proiecte pentru aceste fonduri nerambursabile pentru segmentul de transport. România, în ultima perioadă, înregistrează în rezultat foarte bun la capitolul accesarea de fonduri, atât pe segmentul feroviar, cât și pe segmentul rutier. Iar noi învățăm de la ei”, a spus secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Potrivit oficialului, sunt în discuții proiecte comune România-Republica Moldova ce vizează modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare și digitalizarea serviciilor de transport.

„Ne dorim să lucrăm la noi proiecte de interconexiune pe segmentul feroviar. Ne dorim ca tot procesul de schimbare a boghiurilor să fie mult mai facil, să construim câteva linii cu ecartament european pe teritoriul nostru, în zona de graniță. Aici discutăm cu România. Pentru că trebuie să depunem un proiect comun. Mai mult, noi avem semnate și memorandumuri de colaborare cu România pe segmentul de dezvoltare a transporturilor. Un memorandum la nivel general, care prevede cooperarea la construcția de poduri, crearea unei viziuni strategice în ceea ce privește dezvoltarea pe segmentul rutier. Avem un alt memorandum separat, el vizează digitalizarea serviciilor de transport. Aici, atât Republica Moldova, cât și România sunt la o etapă incipientă, dar împreună putem obține rezultate foarte bune ca să pilotăm mai multe proiecte care vor fi în beneficiul transportatorilor”, a explicat Mircea Păscăluță.

Potrivit secretarului de stat, pentru a fluidiza traficul la frontiera moldo-română, la punctul de trecere Giurgiulești-Galați urmează să fie instituit control coordonat. Modelul va fi similar celui de la punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița.

„Recent, am deschis control comun la Giurgiulești-Reni, la frontiera cu Ucraina, iar acum suntem în discuții avansate pentru deschiderea unui nou punct de control coordonat, similar celui de la Leușeni, la Giurgiulești-Galați. Și acolo avem un ajutor considerabil din partea României, pentru că partea română ne va pune la dispoziție toată infrastructura vamală. Noi va trebui să utilizăm infrastructura vamală ca să nu mai avem acele rânduri mari pe segmentul de frontieră Giurgiulești-Galați-Reni. Ajutorul pe care ni-l oferă România nu se limitează doar la aspecte de expertiză tehnică, dar și prin investiții financiare destul de consistente”, a mai spus Mircea Păscăluță.

Dezbaterea publică la tema „Transportul din Republica Moldova, România și Ucraina: interconectare și integrare europeană”, este ediția a șaisprezecea din cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul dezbaterii nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

Odată cu finisarea recoltării culturilor cerealiere de I grupă, la Soroca a fost desfășurată tradiționala sărbătoare „Ultimul snop”, din cadrul Campaniei de recoltare ”Secerișul 2024”. Plugarii spun că în acest an, natura-mamă le-a dat mai puțin decât sperau ei. Din cauza temperaturilor ridicate din primăvară, recolta este mai mică față de anii precedenți. Iurie Dumitraș de la Rublenița, face agricultură de când se ține minte, optează pentru un produs ecologic, iar anul acesta, a adus pe piață un grâu din Austria.

Agricultorii spun că acum, le-a rămas doar să spere că își vor scoate cheltuielile în urma majorării prețului cerealelor, dar și după ce vor aduce în hambare și celelalte produse agricole. Pentru roadele obținute, cei care ne pun pâinea pe masă, au fost decernați de către conducerea raionului, cu diplome, premii bănești și colaci din roada nouă. Potrivit conducerii raionului, la Soroca, anul acesta au fost recoltate circa 17.800 de ha de culturi de prima grupă.

Pentru a mai uita de grijile zilnice, agricultorii au avut parte de un spectacol muzical, prezentat de colectivele artistice din raion.

Chisinau (IPN)  

Republica Moldova are un potențial tehnic considerabil de surse de energie regenerabilă. Un obiectiv stabilit de țara noastră este ca, până în anul 2030, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie să fie 27%. Încurajând investițiile în surse regenerabile, Republica Moldova și-ar putea reduce dependența de resursele energetice importate crescând în același timp, consumul de resurse energetice interne. Pentru a îndeplini aceste deziderate este necesară o abordare și implicare a tuturor actorilor din societate de la persoane fizice, gospodării casnice, agenți economici, administrațiile publice locale și cele centrale pentru a crea comunități energetice viabile să fortifice sectorul energetic din Republica Moldova asemeni celor din țările Uniunii Europene. Acest lucru poate fi realizat doar prin suportul oferit de partenerii europeni. Despre provocările, oportunitățile dar și beneficiile obținute în această direcție au discutat participanții la dezbaterea publică „Transformarea sectorului energetic prin finanțări europene: exemple concrete și lecții însușite”, organizată de Agenția de presă IPN.

Leonid Boaghe, primarul comunei Sireți, raionul Strășeni, a vorbit despre importanța realizării unui screening al sectorului energetic din localitate pentru a putea vedea clar care este nivelul de consum de energie, apă, gaz etc. Astfel, potrivit edilului, acest proces se realizează prin intermediul unui sistem informațional de manangement energetic – EMIS care permite colectarea, stocarea și analiza datelor de consum pentru energie și apă a clădirilor publice din Republica Moldova.

„Pentru a avea o situație clară din punct de vedere al energiei trebuie neapărat să colectezi anumite date. În Sireți, am făcut acest management al clădirilor, la câteva edificii publice am încercat să facem și un audit: am colectat consumul anual, ca să vedem exact cât gaz, electricitate, apă, câte sunt cheltuielile pentru canalizare la toate clădirile publice de pe teritoriul satului Sireți. Acum avem șapte edificii publice, în plus liceul care este patrimonial în subordinea primăriei, metodologic în subordinea Consiliului Raional, implicit Ministerului Educației. Dar acest lucru l-am făcut deja al treilea an, de când implementăm sistemul informațional de management energetic EMIS”, spune Leonid Boaghe.

Primarul comunei Sireți susține că o astfel de radiografie a situației energetice a satului contribuie la eficientizarea ulterioară a cheltuielilor și reduce din vulnerabilitatea pe segmentul dependenței de importul energetic. Studiile de fezabilitatea realizate la instituțiile publice din sat au fost posibile grație partenerilor europeni, care, potrivit lui Boaghe, contribuie esențial, la etapa inițială, la o clarificare exactă a stării lucrurilor. „În contextul în care ne aflăm noi, contextul războiului din Ucraina, contextul crizei refugiaților, crizei energetice și dependenței de sursele energetice. La nivel local idei sunt foarte multe, avem și idei care pot fi implementate și la nivel național, și la nivel regional, dar atâta timp cât suntem la primărie trebuie să ne facem treaba la locul nostru de muncă. Noi am încercat să facem lucruri multe la nivel local, ca să trecem spre această tranziție verde, spre această energie regenerabilă. Am înregistrat, în ultimii ani, anumite succese. Evident, că lucrurile pe care le începem la acest capitol, trebuie să se facă un screening local pentru a înțelege câte edificii avem, câtă energie se consumă, fie că este vorba despre gaze, fie că este vorba despre energie electrică, trebuie mai întâi să facem o evaluare pentru a înțelege cu ce consumuri avem de fapt de a lucra și ce consum trebuie redus treptat, treptat. Evident, asta ar însemna în linii generale să facem un management energetic al clădirilor publice pe care le avem noi. Treptat am colectat foarte multe date ca să înțelegem ce direcție să luăm și pe ce direcție trebuie de întreprins acțiuni. Spre exemplu, la grădinița din localitate am implementat eficiența energetică prin intermediul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), de asemenea o altă parte a panourilor fotovoltaice a fost finanțată de Programul de granturi mici al Facilității Globale de Mediu GEF, susținut de PNUD Moldova”, a mai spus primarul comunei Sireți, raionul Strășeni.

Antreprenoarea din satul Tudora, raionul Ștefan Vodă, Dorina Onici, consideră că orice criză trebuie transformată în oportunitate. Tocmai de aceea, pe teritoriul pensiunii pe care o deține se construiește prima casă din Republica Moldova realizată din cânepă industrială. Această construcție se datorează susținerii din partea Belgiei.

„Criza pandemiei ne-a făcut ca să deschidem pensiunea, criza refugiaților ne-a făcut cunoscuți pe tot mapamondul, pentru că eram vizitați și se cazau la noi mulți oameni. Criza energetică ne-a făcut așa ca să avem tangență cu A.O. Renașterea Rurală care ne-a ghidat din prima, începând cu amenajarea panourilor solare și ulterior cu edificarea casei din cânepă. Susținerea a venit de la partenerii austrieci și suedezi. Datorită suportului financiar acordat de aceștia, am putut instala bateriile solare și a reduce prețul la facturi”, susține Dorina Onici.

Proprietara pensiunii mai spune că doar așa se fac lucrurile pentru a avea sustenabilitate în timp, iar această experiență este necesară nu doar anumitor persoane sau instituții, ci tuturor cetățenilor Republicii Moldova. Proiectele privind energia regenerabilă realizate de Dorina Onici sunt susținute de Austria și Suedia, dar privitor la casa din cânepă sunt ghidați de experți din Belgia. „Trebuie să realizăm faptul că energia alternativă nu este un moft, ea trebuie diversificată și trebuie să mergem cu toții pe această undă și noi trebuie să folosim la maximum ideile și posibilitățile care ni se acordă nouă în acest context. Noi am mers din prima cu A.O. Renașterea Rurală mână-n mână. Într-adevăr nu aveam cunoștințe în această direcție și am studiat mult, dar timpul ne învață și vedem impactul foarte benefic și mare”, a precizat antreprenoarea din satul Tudora, raionul Ștefan Vodă, Dorina Onici.

Dinu Bubulici, proprietarul unei case eficiente energetic, spune că și-a construit casa prin anul 2019, era novice în acest domeniu și în acea perioadă nu erau în trend tendințele în eficiență energetică. „Nu prea se cunoștea practic nimic despre eficientizare, fotovoltaice. Cumva eu am fost un promotor al acestei idei. Singur m-am ocupat de importul acestor panouri fotovoltaice. Le-am adus personal din China. Am trecut toate procedurile de devamare. La casă am implementat tehnologii cum ar fi pompe de căldură, m-am implicat foarte tare în ingineria lor. La mine sistemul de încălzire este prin pardosea și pe acolo circulă agentul termic, apa, apoi pompa de căldură ia energia de afară și o transformă în energie termică, încălzește apa care circulă prin podea. Astfel, la mine se încălzește toată casa”, a mai declarat Dinu Bubulici.

Tânărul mai susține că pentru a avea o cotă semnificativă de energie regenerabilă, Republica Moldova mai are de lucrat la acest capitol, în contextul în care, deocamdată, este complicat de scos anumite persoane din zona lor de confort pentru a trece la energia alternativă. Totuși, potrivit lui Bubulici, atât persoanele fizice, cât și cele juridice trebuie să cunoască și faptul că în ultima perioadă partenerii de dezvoltare din Uniunea Europeană oferă tot mai multe posibilități pentru a dezvolta energia regenerabilă.  

„Pentru că ideile inovatoare sau proiectele grandioase de eficiență energetică necesită nu doar investiție, dar și o ambiție foarte puternică. Noi cumva, e foarte trist să spun, dar am beneficiat de această criză energetică și un pic am început să ne mișcăm. Eu sunt foarte optimist și cred că în 15-20 de ani să avem o cotă foarte bună, semnificativă de energie regenerabilă. Oportunități acum sunt mult mai multe și datorită proiectelor europene, care pot contribui la sustenabilitatea energetică”, a mai declarat Dinu Bubulici.

Dezbaterea publică „Transformarea sectorului energetic prin finanțări europene. Exemple concrete și lecții însușite” este a doua ediție din cadrul proiectului „Beneficiile aderării Republicii Moldova la UE pentru om, comunitate și țară”, susținut de către Fundația Soros Moldova. Conținutul acestei dezbateri nu reprezintă poziția oficială a Fundației Soros Moldova.

Lucrările de reparație a tronsonului Soroca-Arionești-Otaci, cu o lungime de 40 de kilometri, se desfășoară într-un ritm bun. De această părere este ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, care a inspectat mersul lucrărilor pe șantierele de construcție.

Dirigintele de șantier a recunoscut că la început a fost mai greu, dar acum lucrările sunt desfășurate conform proiectului și că în termenii stabiliți,  locuitorii din Grigorăuca, Sobari, Pocrovca, Niorcani și alte 11 localități vor beneficia de drum reabilitat, stații de autobuz moderne și zone adiacente amenajate în siguranță.

Se lucrează în ritm bun chiar și pe timp de caniculă. Muncitorii ne-au spus că încep lucru mai de cu zor și îl finisează peste program, deoarece în orele de vârf, când temperaturile sunt fierbinți, fac pauză.

La moment aici circulația rutieră este dirijată pe o singură bandă. Cu toate că pierd timp, șoferii sunt mulțumiți de faptul că în sfârșit după zeci de ani de așteptare, drumul va fi reabilitat.

După ce a inspectat șantierul de construcție a drumului, ministrul Spînu, a vizitat șantierul de construcție a subproiectului de la Zona Economică Liberă Soroca, realizat în cadrul proiectului ”Crearea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare pentru subzona Soroca a Zonei Economice Libere ”Ungheni -Business””

Ministru însoțit de primara municipiului și reprezentanții Agenției de Dezvoltare Regională Nord, a mai vizitat și grădinița de copii ”Calina” amplasată în zona de revitalizare ”Dealul romilor”. Instituție ce se află în renovare capitală.

Andrei Spînu, s-a întâlnit și cu conducerea raionului, unde a semnat un contract de finanțare a proiectului ”Construcția sistemelor de alimentare cu apă în 7 localități din raionul Soroca”.

Ședința a fost prezidată de directorul interimar al Serviciului Vamal și președintele Comitetului de Supraveghere, Viorel Doagă, la care au participat reprezentanții Delegației UE în Republica Moldova, experții UNCTAD, precum și echipa de implementare din cadrul autorității vamale.

Reuniunea membrilor Comitetului de Supraveghere a avut drept scop evaluarea progresului înregistrat în implementarea proiectului, precum și identificarea soluțiilor optime pentru a asigura atingerea obiectivelor propuse în termenii stabiliți.

În deschiderea ședinței, Viorel Doagă a mulțumit Delegației UE pentru suportul consistent acordat în cadrul acestui proiect de importanță majoră, și a subliniat că autoritatea vamală este implicată plenar în realizarea Planului național de implementare al Proiectului și pregătirea Republicii Moldova de procesul de aderare la Convenția privind regimul de tranzit comun și Convenția privind simplificarea formalităților în comerțul cu mărfuri.

Managerul de proiect din partea UNCTAD, Constantin Ciută a prezentat un tablou de ansamblu și stadiul actual al implementării proiectului, precum și activitățile preconizate pentru lansarea sistemului NCTS la nivel național. Totodată, în cadrul unei demonstrații în regim real, participanții au avut ocazia de a vedea cum sunt gestionate operațiunile de tranzit, atât din perspectiva funcționarului vamal, cât și a unui agent economic. 

Echipa de implementare din cadrul Serviciului Vamal s-a referit la aspecte procedurale, juridice și IT, fiind remarcat că, prevederile Convențiilor privind regimul de tranzit comun sunt transpuse în mai multe acte normative, și anume noul Cod vamal, Regulamentul de aplicare a noului Cod vamal, Ordine ale Serviciului Vamal, iar sistemul IT este dezvoltat și aplicat conform cerințelor stabilite, NCTS fiind deja utilizat cu succes de către operatorii economici care au migrat în noul sistem.

Operaționalizarea noului sistem de tranzit în Republica Moldova marchează un pas important în alinierea la standardele europene și reflectă angajamentul ferm al Serviciului Vamal și al partenerilor de dezvoltare internaționali în edificarea unei administrații vamale eficiente, transparente și orientate spre facilitarea comerțului internațional.