Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat, licitația pentru proiectarea și construcția stații de epurare a apelor uzate în municipiul Soroca. Acțiunea se desfășoară în cadrul proiectului „Securitatea aprovizionării cu apă și sanitație în Moldova” și are ca obiectiv extinderea și îmbunătățirea serviciilor de canalizare în regiune. Licitația este deschisă pentru participare atât companiilor naționale, cât și internaționale, care îndeplinesc criteriile specificate în documentația de licitație. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este stabilit pentru data de 22 octombrie 2024.
Subproiectul „Extinderea și îmbunătățirea serviciilor de canalizare în municipiul Soroca” include construcția stației de epurare moderne, precum și a stațiilor de
pompare „Centru” și „Sud”. De asemenea, vor fi construite conductele de canalizare care vor conecta aceste stații la noua instalație de epurare. Valoarea
estimată a lucrărilor se ridică la aproximativ 9,9 milioane de euro, iar termenul de finalizare este de 31 de luni.
Anul 2024 ar fi putut deveni un an de relansare pentru ramura de producere a tutunului din Republica Moldova, dacă nu am fi fost afectați de seceta severă cu care se confruntă întreaga țară. O spun reprezentanții asociației obștești „Tutun Moldova”, care afirmă că din cele circa 400 de hectare cultivate cu tutun, două treimi au fost afectate de secetă. Într-o scrisoare deschisă adresată premierului Dorin Recean și ministrului agriculturii și industriei alimentare, Vladimir Bolea, aceștia solicită să fie creat un grup de lucru care să evalueze situația complicată în care au ajuns producătorii și care să elaboreze un plan de acțiuni concrete și realiste ce ar urma să fie implementate pentru remedierea stării de lucruri, transmite IPN.
În scrisoarea semnată de către președintele asociației, Vasile Coșneanu, se menționează că industria tutunului din Republica Moldova reprezintă o ramură cu rentabilitate extrem de ridicată. Dacă în 1985 se cultiva tutun pe aproximativ 77 de mii de hectare, la începutul anilor ‘90 – pe 32 de mii de hectare, în 2023 au fost recoltate sub 200 de hectare. În același timp, în anul 2000 pe piața locală activau 87 de companii care aveau ca activitate prelucrarea și exportul materiei prime de tutun, se recoltau aproximativ 14 mii de hectare, iar volumul exporturilor de tutun din Republica Moldova era de 21.387.257 kg în sumă totală de peste 367.403.824 lei (29549747 US $).
„Anul 2024 ar fi putut deveni un an de relansare pentru ramura de producere a tutunului din Republica Moldova, dacă nu am fi fost afectați de seceta severă cu care se confruntă întreaga țară. Începând cu anul 2023, s-au făcut investiții consistente întru mărirea capacităților, optimizarea proceselor și ridicarea nivelului de rentabilitate. Astfel, la moment am ajuns să constatăm că din cele circa 400 hectare cultivate cu tutun două treimi au fost afectate (compromise) de secetă. Aceasta reduce practic la zero efortul puținilor producători de tutun din Republica Moldova de a continua dezvoltarea și de a readuce la viață una din ramurile care cândva era de bază pentru economia națională”, se arată în scrisoarea deschisă.
Asociația „Tutun Moldova” consideră că ramura de producere a tutunului poate redeveni din nou un pilon de bază al economiei naționale, care poate asigura circa 40 de mii noi locuri de muncă pe termen scurt și mediu, iar PIB-ul țării poate crește în fiecare an cu câte 1% numai pe seama ramurii pe care o reprezintă. Însă, pentru aceasta este nevoie de implicarea autorităților publice centrale.
„În ultimii 10 ani recoltarea tutunului a fost echivalată și integrată în lupta împotriva fumatului, însă suntem cu toții conștienți de faptul ca tutunul este un produs agricol cu un nivel înalt de rentabilitate. În toată această perioadă nu s-a cerut și nici nu s-a oferit posibilitatea de a primi vreun sprijin din partea statului. În acest an însă, seceta severă cu care ne confruntăm ne determină să venim către dumneavoastră cu solicitarea să dispuneți crearea unui grup de lucru care să evalueze situația complicată în care au nimerit producătorii și care să elaboreze un plan de acțiuni concrete și realiste ce ar urma să fie implementate pentru remedierea stării de lucruri. Ne exprimăm disponibilitatea de a oferi suportul necesar acestui grup de lucru, căci considerăm că interesul este unul reciproc”, se mai arată în scrisoarea deschisă adresată premierului Recean și vicepremierului Bolea.
Seceta, dar și ploile abundente cu grindină au compromis culturile agricole în mai multe raioane. Dacă în nordul și în centrul țării agricultorii raportează o medie de afectare de până la 70% a cerealelor, la sud suprafețele afectate ajung și la 100%. Datele au fost prezentate de șefii direcțiilor agricole raionale într-o ședință cu ministrul agriculturii și industriei alimentare, Vladimir Bolea, transmite IPN.
În raionul Anenii Noi, productivitatea la hectar pentru grâu este între două și șase tone. Agentul economic care a colectat peste 6 tone de grâu la hectar deține tehnologii moderne, inclusiv sisteme de irigare. Două tone de grâu de toamnă la hectar este media pentru raionul Cahul, iar în raionul Briceni productivitatea medie la hectar la grâul de toamnă este de 3,8 tone, la grâul de primăvară – 3 tone. Recolta e mai joasă ca anul trecut, când vremea a fost mai prielnică. Agricultorii au raportat recolte compromise la floarea soarelui și porumb, în unele cazuri în proporție de 100%. Numai în raionul Cahul, pentru cerealele de grupa întâia, suma pagubelor este estimată la 134 de milioane de lei. La Briceni grindina a distrus mai multe hectare de plantații multianuale, prejudiciul urcând la peste 19 milioane de lei.
Ministrul Vladimir Bolea, le-a transmis agricultorilor că „subvențiile la hectar (pe care le solicită) sunt în țările membre ale Uniunii Europene”. Statul este în imposibilitate de a oferi agricultorilor 360 de milioane de euro, cât s-ar calcula pentru recoltele compromise. Oficialul i-a îndemnat să voteze la referendumul din 20 octombrie pentru vectorul european al țării. „Ieșim masiv la referendum, votăm și apropiem intrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și atunci vom vorbi despre subvenții la hectar”, a fost mesajul ministrului. MAIA susține subvenționarea la hectar, doar că e nevoie de resurse financiare, a mai spus oficialul.
La punctul de trecere a frontierei (PTF) Giurgiulești – Galați va fi instituit punct de control coordonat, similar celui de la Leușeni. Anunțul a fost făcut de secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Mircea Păscăluță, în cadrul dezbaterii publice „Transportul din Republica Moldova, România și Ucraina: interconectare și integrare europeană”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit oficialului, instituirea controlului coordonat va fluidiza traficul la frontieră și va reduce timpul de așteptare la graniță.
Secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Mircea Păscăluță, spune că autoritățile de la Chișinău au o colaborare excelentă cu România, în special, grație mecanismului de interconectare europeană, care permite finanțarea infrastructurii.
„Avem o relație foarte bună cu România, inclusiv prin programul Connecting Europe Facility (CEF), care prevede reabilitarea infrastructurii feroviare din zona Giurgiulești. Este un proiect depus în comun Ucraina-România-Republica Moldova. Apreciez foarte mult implicarea colegilor din România. Ei, având experiență în a accesa astfel de fonduri, ne-au ajutat și ne ajută în continuare. Lucrurile bune pe care putem să le învățăm este scrierea de proiecte pentru aceste fonduri nerambursabile pentru segmentul de transport. România, în ultima perioadă, înregistrează în rezultat foarte bun la capitolul accesarea de fonduri, atât pe segmentul feroviar, cât și pe segmentul rutier. Iar noi învățăm de la ei”, a spus secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.
Potrivit oficialului, sunt în discuții proiecte comune România-Republica Moldova ce vizează modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare și digitalizarea serviciilor de transport.
„Ne dorim să lucrăm la noi proiecte de interconexiune pe segmentul feroviar. Ne dorim ca tot procesul de schimbare a boghiurilor să fie mult mai facil, să construim câteva linii cu ecartament european pe teritoriul nostru, în zona de graniță. Aici discutăm cu România. Pentru că trebuie să depunem un proiect comun. Mai mult, noi avem semnate și memorandumuri de colaborare cu România pe segmentul de dezvoltare a transporturilor. Un memorandum la nivel general, care prevede cooperarea la construcția de poduri, crearea unei viziuni strategice în ceea ce privește dezvoltarea pe segmentul rutier. Avem un alt memorandum separat, el vizează digitalizarea serviciilor de transport. Aici, atât Republica Moldova, cât și România sunt la o etapă incipientă, dar împreună putem obține rezultate foarte bune ca să pilotăm mai multe proiecte care vor fi în beneficiul transportatorilor”, a explicat Mircea Păscăluță.
Potrivit secretarului de stat, pentru a fluidiza traficul la frontiera moldo-română, la punctul de trecere Giurgiulești-Galați urmează să fie instituit control coordonat. Modelul va fi similar celui de la punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița.
„Recent, am deschis control comun la Giurgiulești-Reni, la frontiera cu Ucraina, iar acum suntem în discuții avansate pentru deschiderea unui nou punct de control coordonat, similar celui de la Leușeni, la Giurgiulești-Galați. Și acolo avem un ajutor considerabil din partea României, pentru că partea română ne va pune la dispoziție toată infrastructura vamală. Noi va trebui să utilizăm infrastructura vamală ca să nu mai avem acele rânduri mari pe segmentul de frontieră Giurgiulești-Galați-Reni. Ajutorul pe care ni-l oferă România nu se limitează doar la aspecte de expertiză tehnică, dar și prin investiții financiare destul de consistente”, a mai spus Mircea Păscăluță.
Dezbaterea publică la tema „Transportul din Republica Moldova, România și Ucraina: interconectare și integrare europeană”, este ediția a șaisprezecea din cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul dezbaterii nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
Odată cu finisarea recoltării culturilor cerealiere de I grupă, la Soroca a fost desfășurată tradiționala sărbătoare „Ultimul snop”, din cadrul Campaniei de recoltare ”Secerișul 2024”. Plugarii spun că în acest an, natura-mamă le-a dat mai puțin decât sperau ei. Din cauza temperaturilor ridicate din primăvară, recolta este mai mică față de anii precedenți. Iurie Dumitraș de la Rublenița, face agricultură de când se ține minte, optează pentru un produs ecologic, iar anul acesta, a adus pe piață un grâu din Austria.
Agricultorii spun că acum, le-a rămas doar să spere că își vor scoate cheltuielile în urma majorării prețului cerealelor, dar și după ce vor aduce în hambare și celelalte produse agricole. Pentru roadele obținute, cei care ne pun pâinea pe masă, au fost decernați de către conducerea raionului, cu diplome, premii bănești și colaci din roada nouă. Potrivit conducerii raionului, la Soroca, anul acesta au fost recoltate circa 17.800 de ha de culturi de prima grupă.
Pentru a mai uita de grijile zilnice, agricultorii au avut parte de un spectacol muzical, prezentat de colectivele artistice din raion.
Pagina 512 din 619