● LUNI, 26 august
Perturbații în sistemul electroenergetic al blocului comun Ucraina-Moldova
Moldelectrica înregistra perturbații în sistemul electroenergetic al blocului comun Ucraina-Moldova urmare a atacurilor asupra infrastructurii critice ucrainene.
Moldova va exporta roșii în Israel
Producătorii de roșii din Republica Moldova vor putea exporta aceste legume în stare proaspătă în Israel. Despre decizia Serviciului de Protecție a Plantelor din Israel anunță Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.
Cele mai mari salarii se plătesc în domeniile informații și comunicații
Anul trecut, câștigul salarial mediu lunar nominal brut al unui salariat a fost de 12 200 de lei, în creștere cu aproape 17% față de anul 2022. Câștigul salarial mediu lunar nominal net a fost de 10 400 de lei. Potrivit Biroului Național de Statistică, numărul salariaților la sfârșitul anului 2023 a constituit 733,3 mii de persoane, cu 0,5% mai mult față de sfârșitul anului precedent.
● MIERCURI, 28 august
Plan de acțiuni pentru situații excepționale pe piața energiei electrice
Ministerul Energiei a pregătit un plan de acțiuni pentru situații excepționale pe piața energiei electrice. Pe baza unor scenarii posibile, au fost prevăzute măsurile pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de criză legate de furnizarea energiei electrice.
Alexandru Iacub, numit șef la Vamă
Alexandru Iacub a fost numit șef al Serviciului Vamal. Numirea în noua funcție, dar și demisia din funcția de secretar de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale au fost aprobate astăzi de Guvern.
Moldova va negocia cu BEI un credit de 200 mln euro pentru împădurire
În Republica Moldova vor fi plantate peste 63 de mii de hectare de pădure. De asemenea, va fi construit un centru seminologic și trei pepiniere industriale. Pentru a realiza proiectul, țara va contracta de la Banca Europeană de Investiții un împrumut de 200 de milioane de euro, iar suplimentar va beneficia 15,5 milioane de euro sub formă de grant.
Comerțul cu produse ecologice va fi facilitat
Comerțul cu produse ecologice urmează să fie facilitat. Guvernul a aprobat Regulamentul privind importul și exportul acestui tip de produse. Documentul reglementează verificarea transporturilor oficiale de produse ecologice și eliberarea certificatelor de inspecție, precum și stabilește cazurile în care produsele ecologice sunt scutite de controale oficiale la posturile de control la frontieră.
Guvernul României inițiază negocierile pentru a procura acțiunile BERD din Portul Giurgiulești
Guvernul României a aprobat inițierea negocierilor cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru achiziționarea acțiunilor Danube Logistics SRL deținute de către BERD în Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG) din Republica Moldova. Reprezentanții executivului de la București precizează că achiziția urmează să fie făcută de către statul român, prin intermediul Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, societate comercială aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
Încă o companie din Bulgaria, care aparține miliardarilor Kiril și Georgi Domusciev, vrea să cumpere de la BERD acțiunile PILG. Despre acest lucru se spune în memorandumul Guvernului român.
Bloc locativ în loc de monument istoric. Ministerul Culturii solicită despăgubiri
Ministerul Culturii bate alarma cu privire la un caz în care a fost prejudiciat patrimoniul cultural de stat prin demolarea unui conac care reprezenta un monument istoric. În locul acestuia a fost construit un bloc locativ cu 18 etaje. Ministerul le solicită acum companiilor care au edificat blocul să achite în bugetul de stat peste 21,33 de milioane de lei pentru a acoperi prejudiciul adus statului.
● JOI, 29 august
Republica Moldova și Italia sunt principalii furnizori de vin pentru România
România importă vin din Republica Moldova și din Italia (cele două state încă au cote apropiate), dar și din Franța, Spania și Germania. Din Republica Moldova se aduce mai mult vin îmbuteliat, în timp ce din Italia mai mult vin vrac.
Agricultorii afectați de secetă scăpă de penalități de întârziere la plata ratelor
Agenția pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii va renunța la penalitățile de întârziere în cazul fermierilor care au restanțe la plata ratelor în 2024 din cauza calamităților naturale. Condiția este să prezinte un aviz de atestare a impedimentului justificativ pentru neexecutarea obligațiilor contractuale, eliberat de Camera de Comerț și Industrie. Aceasta este una dintre măsurile prezentate de către vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al agriculturii și industriei alimentare, la ședința Comitetului de Supraveghere al Agenției.
88% din energia pe care o va cumpăra Energocom în septembrie va fi din stânga Nistrului
În luna septembrie Energocom va procura 352 de mii MWh pentru consumul malului drept al râului Nistru. 88% din volum va fi achiziționat de la Centrala termoelectrică Moldovenească din regiunea transnistreană, anunță compania pe pagina sa de Facebook.
Slusari, despre anularea penalităților: E doar pentru agricultorii care au procurat tehnică de la ADMA
Fostul deputat și fostul director executiv al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, susține că anularea penalităților, vacanța de plată și reeșalonarea ultimelor rate, anunțate de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, vizează doar agricultorii care au procurat tehnică agricolă în rate de la Agenția pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii. Potrivit lui, autoritățile nu fac decât să manipuleze, în condițiile în care majoritatea covârșitoare a datoriilor fermierilor sunt față de bănci și de furnizorii de inputuri.
La sfârșit de iulie, bugetul de stat înregistra un deficit de 7,1 miliarde de lei
În primele șapte luni ale anului curent, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit 37,7 miliarde de lei. Cheltuielile bugetului de stat au fost de 44,8 miliarde de lei, comparativ cu perioada similară a anului 2023, acestea sunt mai mari cu 1,8% sau cu 809,9 milioane de lei.
Cel mai mare producător local de zahăr constată că 60% din recoltă este compromisă
Mai bine de 60% din recolta de sfeclă de zahăr este compromisă din cauza secetei. Despre aceasta anunță cel mai mare producător de zahăr din Republica Moldova, Südzucker Moldova, care a înce put campania de recoltare.
● VINERI, 30 august
Carburanții înregistrează ieftiniri record pentru acest an
După încă o săptămână de scăderi constante ale prețurilor la carburanți, motorina înregistrează un nou minim absolut pentru anul curent, de 19,83 lei/litru. Potrivit Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, prețul actual la motorină poate fi comparat cu cel din lunile iunie 2023 și ianuarie 2022.
Recolta de struguri va fi cu 20-35% mai mică
Sectorul vitivinicol se confruntă cu provocări semnificative la încheierea anului vitivinicol 2023-2024, dominat de secetă, ceea ce afectează considerabil cantitatea și calitatea producției de struguri. Recolta totală de struguri din 2024 va fi cu 20-35% mai mică decât anul precedent, iar din cauza temperaturilor neobișnuit de ridicate campania de culegere a început cu 20-30 de zile mai devreme, debutând din primele zile ale lunii august. Acestea sunt câteva din constatările prezentate astăzi în cadrul celei de-a VIII-a ediții a Conferinței Naționale a Filierei Vitivinicole.
Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat, licitația pentru proiectarea și construcția stații de epurare a apelor uzate în municipiul Soroca. Acțiunea se desfășoară în cadrul proiectului „Securitatea aprovizionării cu apă și sanitație în Moldova” și are ca obiectiv extinderea și îmbunătățirea serviciilor de canalizare în regiune. Licitația este deschisă pentru participare atât companiilor naționale, cât și internaționale, care îndeplinesc criteriile specificate în documentația de licitație. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este stabilit pentru data de 22 octombrie 2024.
Subproiectul „Extinderea și îmbunătățirea serviciilor de canalizare în municipiul Soroca” include construcția stației de epurare moderne, precum și a stațiilor de
pompare „Centru” și „Sud”. De asemenea, vor fi construite conductele de canalizare care vor conecta aceste stații la noua instalație de epurare. Valoarea
estimată a lucrărilor se ridică la aproximativ 9,9 milioane de euro, iar termenul de finalizare este de 31 de luni.
Anul 2024 ar fi putut deveni un an de relansare pentru ramura de producere a tutunului din Republica Moldova, dacă nu am fi fost afectați de seceta severă cu care se confruntă întreaga țară. O spun reprezentanții asociației obștești „Tutun Moldova”, care afirmă că din cele circa 400 de hectare cultivate cu tutun, două treimi au fost afectate de secetă. Într-o scrisoare deschisă adresată premierului Dorin Recean și ministrului agriculturii și industriei alimentare, Vladimir Bolea, aceștia solicită să fie creat un grup de lucru care să evalueze situația complicată în care au ajuns producătorii și care să elaboreze un plan de acțiuni concrete și realiste ce ar urma să fie implementate pentru remedierea stării de lucruri, transmite IPN.
În scrisoarea semnată de către președintele asociației, Vasile Coșneanu, se menționează că industria tutunului din Republica Moldova reprezintă o ramură cu rentabilitate extrem de ridicată. Dacă în 1985 se cultiva tutun pe aproximativ 77 de mii de hectare, la începutul anilor ‘90 – pe 32 de mii de hectare, în 2023 au fost recoltate sub 200 de hectare. În același timp, în anul 2000 pe piața locală activau 87 de companii care aveau ca activitate prelucrarea și exportul materiei prime de tutun, se recoltau aproximativ 14 mii de hectare, iar volumul exporturilor de tutun din Republica Moldova era de 21.387.257 kg în sumă totală de peste 367.403.824 lei (29549747 US $).
„Anul 2024 ar fi putut deveni un an de relansare pentru ramura de producere a tutunului din Republica Moldova, dacă nu am fi fost afectați de seceta severă cu care se confruntă întreaga țară. Începând cu anul 2023, s-au făcut investiții consistente întru mărirea capacităților, optimizarea proceselor și ridicarea nivelului de rentabilitate. Astfel, la moment am ajuns să constatăm că din cele circa 400 hectare cultivate cu tutun două treimi au fost afectate (compromise) de secetă. Aceasta reduce practic la zero efortul puținilor producători de tutun din Republica Moldova de a continua dezvoltarea și de a readuce la viață una din ramurile care cândva era de bază pentru economia națională”, se arată în scrisoarea deschisă.
Asociația „Tutun Moldova” consideră că ramura de producere a tutunului poate redeveni din nou un pilon de bază al economiei naționale, care poate asigura circa 40 de mii noi locuri de muncă pe termen scurt și mediu, iar PIB-ul țării poate crește în fiecare an cu câte 1% numai pe seama ramurii pe care o reprezintă. Însă, pentru aceasta este nevoie de implicarea autorităților publice centrale.
„În ultimii 10 ani recoltarea tutunului a fost echivalată și integrată în lupta împotriva fumatului, însă suntem cu toții conștienți de faptul ca tutunul este un produs agricol cu un nivel înalt de rentabilitate. În toată această perioadă nu s-a cerut și nici nu s-a oferit posibilitatea de a primi vreun sprijin din partea statului. În acest an însă, seceta severă cu care ne confruntăm ne determină să venim către dumneavoastră cu solicitarea să dispuneți crearea unui grup de lucru care să evalueze situația complicată în care au nimerit producătorii și care să elaboreze un plan de acțiuni concrete și realiste ce ar urma să fie implementate pentru remedierea stării de lucruri. Ne exprimăm disponibilitatea de a oferi suportul necesar acestui grup de lucru, căci considerăm că interesul este unul reciproc”, se mai arată în scrisoarea deschisă adresată premierului Recean și vicepremierului Bolea.
Seceta, dar și ploile abundente cu grindină au compromis culturile agricole în mai multe raioane. Dacă în nordul și în centrul țării agricultorii raportează o medie de afectare de până la 70% a cerealelor, la sud suprafețele afectate ajung și la 100%. Datele au fost prezentate de șefii direcțiilor agricole raionale într-o ședință cu ministrul agriculturii și industriei alimentare, Vladimir Bolea, transmite IPN.
În raionul Anenii Noi, productivitatea la hectar pentru grâu este între două și șase tone. Agentul economic care a colectat peste 6 tone de grâu la hectar deține tehnologii moderne, inclusiv sisteme de irigare. Două tone de grâu de toamnă la hectar este media pentru raionul Cahul, iar în raionul Briceni productivitatea medie la hectar la grâul de toamnă este de 3,8 tone, la grâul de primăvară – 3 tone. Recolta e mai joasă ca anul trecut, când vremea a fost mai prielnică. Agricultorii au raportat recolte compromise la floarea soarelui și porumb, în unele cazuri în proporție de 100%. Numai în raionul Cahul, pentru cerealele de grupa întâia, suma pagubelor este estimată la 134 de milioane de lei. La Briceni grindina a distrus mai multe hectare de plantații multianuale, prejudiciul urcând la peste 19 milioane de lei.
Ministrul Vladimir Bolea, le-a transmis agricultorilor că „subvențiile la hectar (pe care le solicită) sunt în țările membre ale Uniunii Europene”. Statul este în imposibilitate de a oferi agricultorilor 360 de milioane de euro, cât s-ar calcula pentru recoltele compromise. Oficialul i-a îndemnat să voteze la referendumul din 20 octombrie pentru vectorul european al țării. „Ieșim masiv la referendum, votăm și apropiem intrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și atunci vom vorbi despre subvenții la hectar”, a fost mesajul ministrului. MAIA susține subvenționarea la hectar, doar că e nevoie de resurse financiare, a mai spus oficialul.
La punctul de trecere a frontierei (PTF) Giurgiulești – Galați va fi instituit punct de control coordonat, similar celui de la Leușeni. Anunțul a fost făcut de secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Mircea Păscăluță, în cadrul dezbaterii publice „Transportul din Republica Moldova, România și Ucraina: interconectare și integrare europeană”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit oficialului, instituirea controlului coordonat va fluidiza traficul la frontieră și va reduce timpul de așteptare la graniță.
Secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Mircea Păscăluță, spune că autoritățile de la Chișinău au o colaborare excelentă cu România, în special, grație mecanismului de interconectare europeană, care permite finanțarea infrastructurii.
„Avem o relație foarte bună cu România, inclusiv prin programul Connecting Europe Facility (CEF), care prevede reabilitarea infrastructurii feroviare din zona Giurgiulești. Este un proiect depus în comun Ucraina-România-Republica Moldova. Apreciez foarte mult implicarea colegilor din România. Ei, având experiență în a accesa astfel de fonduri, ne-au ajutat și ne ajută în continuare. Lucrurile bune pe care putem să le învățăm este scrierea de proiecte pentru aceste fonduri nerambursabile pentru segmentul de transport. România, în ultima perioadă, înregistrează în rezultat foarte bun la capitolul accesarea de fonduri, atât pe segmentul feroviar, cât și pe segmentul rutier. Iar noi învățăm de la ei”, a spus secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.
Potrivit oficialului, sunt în discuții proiecte comune România-Republica Moldova ce vizează modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare și digitalizarea serviciilor de transport.
„Ne dorim să lucrăm la noi proiecte de interconexiune pe segmentul feroviar. Ne dorim ca tot procesul de schimbare a boghiurilor să fie mult mai facil, să construim câteva linii cu ecartament european pe teritoriul nostru, în zona de graniță. Aici discutăm cu România. Pentru că trebuie să depunem un proiect comun. Mai mult, noi avem semnate și memorandumuri de colaborare cu România pe segmentul de dezvoltare a transporturilor. Un memorandum la nivel general, care prevede cooperarea la construcția de poduri, crearea unei viziuni strategice în ceea ce privește dezvoltarea pe segmentul rutier. Avem un alt memorandum separat, el vizează digitalizarea serviciilor de transport. Aici, atât Republica Moldova, cât și România sunt la o etapă incipientă, dar împreună putem obține rezultate foarte bune ca să pilotăm mai multe proiecte care vor fi în beneficiul transportatorilor”, a explicat Mircea Păscăluță.
Potrivit secretarului de stat, pentru a fluidiza traficul la frontiera moldo-română, la punctul de trecere Giurgiulești-Galați urmează să fie instituit control coordonat. Modelul va fi similar celui de la punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița.
„Recent, am deschis control comun la Giurgiulești-Reni, la frontiera cu Ucraina, iar acum suntem în discuții avansate pentru deschiderea unui nou punct de control coordonat, similar celui de la Leușeni, la Giurgiulești-Galați. Și acolo avem un ajutor considerabil din partea României, pentru că partea română ne va pune la dispoziție toată infrastructura vamală. Noi va trebui să utilizăm infrastructura vamală ca să nu mai avem acele rânduri mari pe segmentul de frontieră Giurgiulești-Galați-Reni. Ajutorul pe care ni-l oferă România nu se limitează doar la aspecte de expertiză tehnică, dar și prin investiții financiare destul de consistente”, a mai spus Mircea Păscăluță.
Dezbaterea publică la tema „Transportul din Republica Moldova, România și Ucraina: interconectare și integrare europeană”, este ediția a șaisprezecea din cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul dezbaterii nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
Pagina 498 din 602