Politic

Aleșii locali de la Soroca se convoacă în ședință extraordinară, vineri, 24 ianuarie, în sala de ședințe a Consiliului raional. Consilierii vor avea de examinat o ordine de zi cu două subiecte. Prima chestiune va fi cu privire la împuternicirea specialistului principal din cadrul Primăriei mun. Soroca, în exercitarea atribuțiilor secretarului Consiliului municipal Soroca, iar cel de-al doilea este cu privire la suspendarea din funcție a secretarului Consiliului municipal Soroca.

Între timp au fost desfășurate ședințele comisiilor consultative de specialitate: comisia de drept, educaţie, cultură, sport, tineret, probleme sociale, ocrotirea sănătăţii și ordine publică. Proiectele de decizii pot fi găsite pe pagina WEB a primăriei.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj emoționant de Anul Nou, adresat cetățenilor, în care a reflectat asupra anului 2024 și a exprimat încredere în viitorul țării. În noaptea dintre ani, Președintele a subliniat atât încercările, cât și realizările importante ale anului care a trecut, amintind cu mândrie de succesul copiilor moldoveni la olimpiade, al medicilor, profesorilor și artiștilor care au contribuit la dezvoltarea și promovarea imaginii Moldovei.

În final, Președintele a concluzionat  și a îndemnat cetățenii să privească cu speranță spre anul 2025, subliniind că „Moldova are un viitor frumos” și că țara depinde de gândurile, deciziile și acțiunile fiecăruia dintre noi. „Să intrăm în 2025 cu credința că Moldova are un viitor frumos. Noi toți suntem Moldova, iar Moldova depinde de gândurile, deciziile și acțiunile noastre”, a concluzionat Maia Sandu.

Mesajul integral al Președintelui poate fi vizionat pe site-ul oficial al Președinției.

La mulți ani, Moldova!

Maia Sandu și-a început oficial cel de-al doilea mandat de președinte în ajun de Crăciun, pe stil nou. La ceremonia de învestire în funcție, au fost prezenți președintele Parlamentului, Igor Grosu, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, prim-ministrul Dorin Recean, foștii președinți Chiril Lucinschi, Nicolae Timofti, deputați, miniștri și ex-miniștri.

În discursul său, Maia Sandu, a menționat că va continua să muncească cu și mai multă voință și energie.

La ceremonia de învestire în funcție, a fost surprinsă cu ochii în lacrimi mama președintei, în momentul în care fiica, i-a dăruit flori.

Ceremonia de învestire în funcție, a avut loc la Palatul Republicii, pe 24 decembrie.

În ultima săptămână, deputații din Soroca au fost în centrul unor dezbateri aprinse în ședința plenară a Parlamentului din 5 decembrie 2024. Subiectele abordate, de la infrastructură la inițiative legislative, au stârnit atât critici, cât și sprijin.

Care sunt aceste subiecte și de ce sunt importante pentru comunitatea noastră? Descoperă-le în imaginile video pe care le-am selectat special pentru voi.

Vrem să știm părerea voastră! Lăsați un comentariu cu opiniile și sugestiile voastre, pentru a înțelege mai bine ce contează cu adevărat pentru viitor.

Pe 17 martie 2023, Curtea Penală Internațională de la Haga a emis un mandat de arestare pentru președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, și comisarul prezidențial pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova. Aceștia au fost acuzați de crimă de război, manifestată prin deportarea ilegală în masă a mii de copii din teritoriile ocupate ale Ucrainei în Rusia, în timpul invaziei totale a Rusiei în Ucraina. Atunci, se părea că această decizie radicală ar putea avea un impact real atât asupra procesului de întoarcere a copiilor deportați, de prevenire a unor noi deportări, cât și asupra cursului războiului în ansamblu. Astăzi se constată că aceste așteptări nu s-au materializat în mare parte. De ce hotărârea Curții Penale Internaționale nu a avut impactul scontat asupra statului rus și a liderilor săi, dar și ce s-a întâmplat cu copiii deja deportați într-un an și jumătate – au discutat invitații dezbaterii publice „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit expertului permanent al proiectului, Igor Boţan, Curtea Penală Internațională este instanța de justiție internațională permanentă pentru crime internaționale grave, inclusiv genocid, crime de război și crime împotriva umanității. Tratatul internațional care a instituit Curtea, Statutul de la Roma, a fost adoptat în iulie 1998, iar Curtea însăși a devenit funcțională în 2003. În iulie 1998, la Roma, 120 de state membre ale ONU au adoptat Statutul de la Roma, care a devenit baza juridică pentru înființarea unei instanțe penale internaționale permanente. Statutul de la Roma a intrat în vigoare la 1 iulie 2002, după ce 60 de state l-au ratificat.

Expertul precizează că impulsul pentru crearea Curții a venit de la tribunalele internaționale speciale înființate în anii 1990 pentru examinarea încălcărilor atroce ale drepturilor omului comise în fosta Iugoslavie și Rwanda. Curtea Penală Internațională este prima instanță internațională permanentă instituită prin tratat pentru a contribui la eliminarea impunității pentru numeroasele crime grave comise în secolul XXI. De atunci, CPI a reușit să atragă atenția la nivel mondial asupra necesității de a se face dreptate în cazurile rezultate în urma anchetelor din Republica Centrafricană, Darfur, Sudan, Republica Democrată Congo și Uganda.

„Deportarea sau expulzarea este îndepărtarea forțată a unei persoane sau a unei întregi categorii de persoane către un alt stat sau o altă localitate, de obicei, sub escortă... Genocidul se referă la actele comise cu intenția de a distruge, în întregime sau în parte, un grup național, etnic, rasial sau religios. Genocidul este o infracțiune internațională în temeiul Convenției privind prevenirea și pedepsirea crimei de genocid (1948)”, explică expertul.

Petro Iațenko, reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, precizează că instituția a fost creată în martie 2022, după invazia Federației Ruse în Ucraina. Și deși inițial s-a pus accent pe rudele prizonierilor de război, pe parcurs au parvenit numeroase solicitări de la familiile ucrainenilor civili, care au fost luați prizonieri. Astfel, au fost obținute competențe și pentru a lucra și cu cazurile care vizează civilii, inclusiv copiii.

Oficialul a prezentat mai multe date ale Procuraturii Generale a Ucrainei. Conform acestora, de la începutul invaziei Federației Ruse din 24 februarie 2022, 1681 de copii au fost răniți. Alți 589 de copii și-au pierdut viața, ei fiind omorâți de invazia Federației Ruse. Alți 16 copii au fost victimele violenței sexuale de la începutul războiului. Totodată, numărul de cazuri cunoscute de deportări sau de strămutare forțată a copiilor în legătură cu invazia este de 9 546.

Până în prezent, în Ucraina au revenit 1007 copii deportați în Rusia sau strămutați forțat. Acest lucru a fost posibil cu ajutorul mediatorilor din organizațiile internaționale partenere. O bună parte din copii au fost audiați de către Centrul pentru protecția drepturilor copilului. Ei au beneficiat de suport în procesul de reintegrare, care continuă.

„Legat de ceea ce se întâmplă cu copii strămutați forțat în Rusia, în prezent cunoaștem că, de la începutul invaziei totale a Federației Ruse, de la 10 la 12 mii de copii au fost duși în lagăre ruse specializate pe activități militare și patriotice. Scopul principal este de a le distruge identitatea ucraineană și de a le impune identitatea rusească... Știm că foarte mulți copii ucraineni mai sunt supuși propagandei rusești, iar scopul principal este de a le distruge identitatea lor naționala și de a o inocula pe cea rusească. În prezent mai sunt sute de mii de copii care locuiesc pe teritoriile temporar ocupate și care sunt supuși riscului deportării în actualul context”, a precizat Petro Iațenko.

Directoarea executivă a Asociației pentru Abilitarea Copilului și Familiei „AVE Copiii”, Mariana Ianachevici, membră a Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului, a menționat că există prevederi clare în Convenția cu privire la Drepturile Copilului, care stipulează obligațiile fiecărui stat de a proteja copiii de orice formă de violență, oriunde s-ar afla – în familie, la școală sau oriunde în altă parte. Astfel, orice stat care a semnat sau a ratificat Convenția, indiferent de statutul pe care îl are, este obligat să facă tot posibilul pentru a proteja copiii, indiferent de circumstanțe.

Potrivit ei, sunt incorecte unele afirmații publice, venite din Federația Rusă, precum că aceste acțiuni de strămutare forțată sunt o măsură de protecție pentru copii. Adevărul este că, prin deportările ilegale în masă, Federația Rusă încalcă principalele prevederi ale Convenției ONU privind drepturile copilului, inclusiv: dreptul la supravieţuire şi dezvoltare; dreptul la nume și cetățenie; dreptul la identitate culturală și religioasă; dreptul de a avea o familie; dreptul la protecție împotriva oricărei forme de discriminare; dreptul la protecție împotriva conflictelor militare, violenței și tratamentelor crude ș.a.

Mariana Ianachevici a menționat că aceeași Convenției cu privire la Drepturile Copilului spune că orice stat trebuie să ia toate măsurile pentru a preveni strămutarea ilegală a copiilor. De asemenea, fiecare stat care este parte a Convenției trebuie să prevină furtul și traficul de copii. Pe de altă parte, există și dreptul copilului la educație. Și chiar dacă adulții, care reprezintă interesele copiilor, au libera alegere a scopului educației, Convenția apără dreptul fiecărui copil la identitate. Respectiv, orice stat trebuie să respecte dreptul la identitate. Totodată, în opinia sa, și chestiunea cu privire la reabilitarea copiilor readuși în Patrie este extrem de sensibilă și complicată. Ea presupune timp îndelungat. În particular, cu cât mai mult timp copilul nu are acces la informații sau are acces la informații unilaterale, cu atât mai mult va dura reabilitarea.  

Directoarea executivă a Asociației pentru Abilitarea Copilului și Familiei „AVE Copiii” a mai spus că, deocamdată, totuși nu există un tablou deplin al situației cu privire la copiii din Ucraina. Până când comunitatea internațională, în particular, Ucraina – va cunoaște numărul real, va fi greu de estimat care este necesitatea reală ca timp, ca resurse umane și resurse financiare.

Dezbaterea publică la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?” este organizată în cadrul ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.

Consiliul raional Soroca întoarce circa 760 de mii de euro Uniunii Europene. Este vorba despre proiectul în care urma să fie reparat capital drumul de la Vasilcău, ”Drumuri bune și accesibile în comuna Comarna, județul Iași (România) și comuna Vasilcău, raionul Soroca, Republica Moldova”. Proiectul de decizie a fost examinat la ședința ordinară a Consiliului raional, din 5 decembrie.

Într-un final cu 19 voturi pro, proiectul de decizie a fost aprobat. Ordinea de zi a ședinței a cuprins și alte 28 de subiecte, printre care aprobarea bugetului raional Soroca pentru anul 2025 în prima lectură, dar și întreținerea drumurilor publice locale în perioada rece a anului. Toate chestiunile fiind votate pro, de către majoritatea consilierilor.

Guvernul a votat proiectul Legii Bugetului de stat pentru 2025, în cadrul ședinței din 4 decembrie. Acesta prevede salarii mai mari pentru medici, profesori și polițiști.

Proiectul Legii Bugetului prevede și majorarea salariului minim. Totodată, de la 1 aprilie 2025, pensiile și prestațiile sociale sub 16.100 lei vor fi indexate cu 6,1%. Iar din 1 mai 2025, se va majora pensia minimă pentru limita de vârstă, ajungând la 3.300 lei pentru persoanele care au realizat un stagiu complet de cotizare de 40 de ani. 

Vor fi majorate și alte prestații sociale, inclusiv pentru victimele represiunilor politice și veteranii de război. Majorarea va fi cu 250 de lei la alocația lunară de stat. De asemenea, la începutul lunii ianuarie, indemnizația unică la nașterea copilului va crește de la 20.000 la 21.350 de lei.

Astăzi, 28 noiembrie, deputații socialiști din cadrul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au boicotat ședința Parlamentului, concentrându-și atenția pe o acțiune juridică menită să conteste rezultatele alegerilor prezidențiale. Liderul fracțiunii, Vlad Bătrîncea, a anunțat într-un briefing că socialiștii au decis să se prezinte la ședința Curții Constituționale, unde vor solicita invalidarea alegerilor.

Vlad Bătrîncea a enumerat mai multe nereguli pe care socialiștii le consideră fundamentale pentru contestarea rezultatului alegerilor:

Discrepanțe între procesele verbale și datele oficiale ale Comisiei Electorale Centrale (CEC).

Utilizarea resurselor administrative pentru influențarea rezultatelor electorale.

Îngrădirea accesului observatorilor opoziției în secțiile de votare.

Condiții discriminatorii pentru alegătorii din diaspora.

Potrivit acestuia, raportul OSCE privind desfășurarea alegerilor a fost ignorat de către CEC, fapt care, în opinia socialiștilor, amplifică suspiciunile asupra corectitudinii procesului electoral.

Simultan cu demersurile juridice, Partidul Socialiștilor a organizat o manifestație amplă în fața Curții Constituționale. Susținători ai formațiunii din diverse regiuni ale țării s-au adunat pentru a-și exprima nemulțumirea față de ceea ce consideră a fi încălcări grave în procesul electoral.

Fostul președinte al Republicii Moldova și lider al PSRM, Igor Dodon, a susținut un discurs în fața mulțimii. „Astăzi este ultima șansă a Maiei Sandu să plece onest”, a declarat Dodon, sugerând că președintele ar putea interveni pentru a împiedica validarea rezultatelor alegerilor. „Dacă nu va folosi această șansă, va fi alungată cu rușine. Problemele pentru ea abia încep. Cerem alegeri repetate și, de dorit, fără Maia Sandu!”, a adăugat acesta.

Igor Dodon a lansat un apel către toate partidele de opoziție să se alăture demersului împotriva actualei guvernări, cerând organizarea de alegeri parlamentare anticipate. „Jos Maia Sandu, jos PAS!”, a fost mesajul liderului socialist.

Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra validării alegerilor prezidențiale, în timp ce socialiștii continuă să facă presiuni pentru invalidarea acestora. Rămâne de văzut dacă aceste demersuri vor avea un impact asupra procesului politic sau dacă rezultatele alegerilor vor rămâne definitive.

Sezonul de vânătoare 2024-2025 este în toi. Dacă planificați să vânați în zona de frontieră, Poliția de Frontieră a Republicii Moldova vine cu anumite recomandări. Pentru a vâna legal este nevoie de un aviz. Oamenii legii anunță că în condițiile deținerii permisului de acces în zona de frontieră, puteți solicita avizul electronic prin portalul E-permis. Completați formularul, iar avizul vă va fi trimis pe e-mail. Toate aceste informații sunt într-un spot video plasat pe pagina oficiață a Poliției de Frontieră.

Oamenii legii atenționează că vânătoarea ilegală este strict interzisă. La fel trebuie respectate distanțele, limitele sectoriale și toate reglementările pentru a evita sancțiunile.