Politic

15 milioane de lei vor fi alocate pentru finanțarea a 26 de proiecte în perimetrul Zonei de Securitate. În acest sens, Guvernul a aprobat Programul activităților de reintegrare a țării pentru anul 2023. Lista proiectelor ce urmează a fi finanțate a fost aprobată de către Comisia de selectare împuternicită, în conformitate cu criteriile de eligibilitate stabilite.

Astfel, în anul curent, au fost selectate și vor fi implementate 11 proiecte de dezvoltare și de modernizare a instituțiilor din sistemul educațional, 7 proiecte de reparație și dotare a edificiilor administrative, instituțiilor de cultură, sport și medico-sanitare, 7 proiecte de amenajare a zonelor de agrement și altor spații publice, precum și un proiect de acordare a suportului financiar pentru asigurarea activității delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control.

Autoritățile administrației publice centrale și locale, beneficiare ale Programului, vor valorifica resursele financiare conform destinației, până la sfârșitul trimestrului IV 2023, urmând să prezinte Cancelariei de Stat raportul privind utilizarea alocațiilor. 

Procuratura Anticorupție a anunțat finalizarea urmăririi penale și remitere în instanța de judecată pentru examinare în fond, a cauzei penale pe un alt segment al investigației ce vizează concesionarea Întreprinderii de Stat Aeroportul Internațional Chișinău.

Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție, a precizat că, în urma concesionării aeroportului, a fost adus un prejudiciu statului de peste 392 de milioane de lei. Șefa de la Anticorupție mai spune că în privința celor 8 învinuiți există probe incontestabile și 20 de martori care vor fi audiați.

Potrivit investigațiilor, 8 persoane publice și cu funcții de demnitate publică și anume: fostul Prim Ministru al Republicii Moldova (Iurie Leancă), fostul Ministru al Economiei (Valeriu Lazăr), un fost director al Agenției Proprietății Publice (Tudor Copaci), un fost director adjunct al Agenției Proprietății Publice (Angela Susanu), un fost șef adjunct al direcției din cadrul Agenției Proprietății Publice (Maria Șendilă), un fost director general interimar al ÎS Aeroportul Internațional Chișinău (Petru Jardan), un fost director financiar al ÎS Aeroportul Internațional Chișinău (Alexandru Ciutac), șef al serviciului analiză economică al ÎS Aeroportul internațional Chișinău (Alla Țubari), în perioada anului 2013, folosind intenționat situația de serviciu, au pregătit și concesionat propriu zis Întreprinderea de Stat Aeroportul Internațional Chișinău  în interesul grupării criminale și organizației criminale, fapt ce a cauzat statului – reprezentat de Agenția Proprietății Publice prejudiciul materiale în sumă de peste 392 milioane lei MDL.  

Învinuiții nu și-au recunoscut vina, iar cauza penală a fost trimisă pentru examinare în fond în Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru infracțiunea comisă legea prevede pedeapsa sub formă  de închisoare de la 3 la 8 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.

Totodată, în scopul recuperării prejudiciului cauzat s-a aplicat sechestru asupra bunurilor Avia Invest SRL și capitalul social, cât și bunurile inculpaților inclusiv de peste hotare, în valoare totală de aproximativ 189 milioane lei MDL.

În dimineața zilei de 1 mai, Marina Tauber a fost reținută la Aeroportul Internațional Chișinău în rută spre Tel Aviv, Israel prin Istanbul, Turcia. La baza reținerii a stat ordonanța procurorului din Procuratura Anticorupție, emisă pe motiv că învinuita a încălcat condițiile prevăzute de măsurile preventive aplicate în privința ei, anunță Procuratura Anticorupție.

De altfel, cu puțin timp înainte de reținere, deputata a postat un mesaj video pe pagina sa de Facebook. 

„Am planificat azi să plec în străinătate, deplasarea era planificată de mult. Am nevoie de o vizită medicală și nu știam că o să fie ședință de judecată în privința mea, în legătură cu schimbarea măsurii. Vreau să-i anunț pe toți să nu-și facă griji, eu plec pe câteva zile și revin joi dimineața, am și bilet retur. Am nevoie de această plecare, pentru că nu am avut posibilitate să fac acest lucru anterior și nu știam de planurile procurorilor”, a declarat Tauber.

Moldova sărbătoreşte, astăzi, Ziua Drapelului şi a Stemei de Stat. La Soroca Ziua Drapelului a prins deja rădăcini. Cele trei culori au fost omagiate solemn. Astfel, un tricolor de mărimi impunătoare a fost purtat pe principala stradă a orașului.  Însoțiți de fanafară cu drapelul în mîini alaiul a pornit de la Colegiul de Arte Nicolae Botgros pînă în Piaţa Libertății. 

Sorocenii spun că păstrează cu sfinţenie tradiţiile legate de simbolurile neamului.

La eveniment au participat Elevii Colegiul Mihai Eminescu, Colegiului Tehnic Agricol și a Colegiului de Arte Nicolae Botgros, dar și Colectivele artistice de la Centrul Speranța și ansamblul Nistrenii, care au prezentat un flash mob și dansuri tematice.Această sărbătoare are un scop educativ și pentru tânăra generație care se implică activ la desfășurarea acestor evenimente.

La activitatea consacrată Zilei drapelului au fost prezente și autoritățile locale, care au depus flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt.

Tricolorul a fost desemnat drapel oficial al Republicii Moldova de primul Parlament. În data de 27 aprilie 1990, drapelul a fost arborat, pentru prima dată, pe cladirea Parlamentului. 20 de ani mai târziu, Legislativul a declarat această dată drept Ziua Drapelului de Stat. 

Pe 1 iunie, țara noastră va fi gazda summitului Comunității Politice Europene. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a oferit mai multe detalii despre eveniment, într-o conferință de presă.

MAIA SANDU, PREȘEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA ”Moldova capătă respectul a tot mai multe țări ale lumii și este tratată ca partener egal. Evenimentul istoric care se va desfășura în țara noastră pe 1 iunie așază Moldova la masa de discuții a statelor europene, un loc pe care l-au câștigat pe merit cetățenii noștri. Pe 1 iunie, țara noastră va fi gazda summitului Comunității Politice Europene, un moment simbolic care reprezintă atât o recunoaștere internațională pentru țara noastră, cât și o responsabilitate imensă. Comunitatea Politică Europeană este un for înființat anul trecut, unde liderii europeni discută soluții la cele mai urgente probleme ale Europei, precum sunt securitatea, stabilitatea și reziliența energetică.”

Astfel, la 1 iunie, în satul Bulboaca, în cadrul unui complex vitivinicol, Republica Moldova va găzdui pentru prima dată, aproximativ 50 de șefi de state și de guverne din Europa și oficiali ai Uniunii Europene.

Șefa statului a menționat că în cadrul evenimentului vor fi puse în dezbatere chestiuni legate de război și pace, dar și de viitorul Republicii Moldova, ca stat european.

Comunitatea Politică Europeană este o platformă pentru coordonarea politică între țările europene de pe întreg continentul. Scopul său este de a promova dialogul politic și cooperarea în probleme de interes comun, în vederea consolidării securității, stabilității și prosperității continentului european.

Comunitatea Politică Europeană a fost creată în 2022, la inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron.

<iframe width="560" height="315" align="right"  src="https://www.youtube.com/embed/aNdeZhjKK3Q" title="YouTube video player" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share" allowfullscreen></iframe>Autoritățile locale vor putea implementa proiecte rapide, cu termen de finalizare de maximum 6 luni, și vor putea rezolva necesitățile urgente ale localităților prin lansarea programului „Satul European Expres”. De asemenea, va fi simplificată procedura de înscriere în concurs a proiectelor de dezvoltare regională și locală.

 În acest sens, Guvernul a aprobat, la inițiativa Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, modificările necesare pentru eficientizarea gestionării mijloacelor financiare ale Fondului național pentru dezvoltare regională și locală. 

Astfel, au fost stabilite 4 tipuri de apeluri de proiecte, unul din ele fiind inovativ - acesta se referă la apelurile de granturi mici, care se organizează într-un mod simplificat. Noul tip de apel oferă aplicanților posibilitatea să pregătească proiectele în termeni restrânși, cu un set minim de acte și să le depună pentru obținerea finanțării,  a subliniat ministra Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Lilia Dabija.

În raionul Soroca au fost și continuă să fie implimentate 18 proiecte de dezvoltare locală în cadrul Programului Satul European, cu valoarea totală a acestora, de aproximativ 68 de milioane de lei. Proiectele sunt implimentate în localitățile Ocolina, Schineni, Vasilcău, Rublenița, Rudi, Iarova, Dumbrăveni, Șeptelici, Racovăț, Zastînca, Dărcăuți, Volovița, Voloave, Vărăncău, Hristici, Oclanda, Holoșnița și municipiul Soroca.

Vizită importantă la Soroca. Consulul General al României la Bălți, Petrișor Ionel Dumitrescu, a venit cu o vizită de lucru.

Potrivit conducerii raionului, în cadrul întâlnirii, oficialul și-a arătat deschiderea față de Soroca, menționând că v-a contribui la atragerea investițiilor din fondurile europene, consolidarea parteneriatelor, atragerea și implementarea proiectelor transfrontaliere.

La fel a fost subliniat faptul, că activitățile în comun și colaborarea, vor apropia cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului.

Consulul General al României la Bălți, Petrișor Ionel Dumitrescu, a venit și cu o noutate pentru copii din raionul Soroca. Acestea vor putea beneficia vacanțe în Taberele de odihnă pentru copii din România.

Președinta a menționat finalizarea a 100 de proiecte „Satul European” și lansarea unui program actualizat, numit „Satul European Expres”.

„În toate vizitele și discuțiile pe care le am cu oamenii în localitățile pe care le vizitez mi se spune despre necesități imediate. Am solicitat Guvernului ca în perioada imediat următoare să deschidă concursul pentru programul Satul European Express. Proiectul va îndeplini următoarele condiții: să permită localităților să implementeze proiecte rapide cu termen de finalizare de 6 luni și să rezolve necesitățile urgente ale localităților și să fie simplificată procedura de înscriere a proiectelor în concurs.

Cele 100 de proiecte finalizare în doar un an demonstrează angajamentul nostru de a îmbunătăți condițiile de trai ale moldovenilor de la un capăt în altul al țării. Sat cu sat Europa va ajunge în casele noastre”, a conchis Maia Sandu.

Plenul Parlamentului European a votat o rezoluție în care cere începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană până la finalului anului 2023, după îndeplinirea celor nouă recomandări enunțate de Comisia Europeană. Despre aceasta a anunțat euro deputatul Siegfried Mureșan, transmite IPN.

Potrivit europarlamentarului, aderarea la Uniunea Europeană este lucrul pe care și-l doresc cetățenii Republicii Moldova și este un lucrul pentru care autoritățile de la Chișinău au muncit foarte mult în ultimul an, realizând progrese importante în direcția reformelor necesare integrării europene. Federația Rusă dorește să împiedice acest lucru și tocmai de aceea încearcă prin toate mijloacele să destabilizeze situația din țară și să frâneze parcursul european al Republicii Moldova.

„Noi, Parlamentul European, în rezoluția adoptată, cerem ca instituțiile europene să crească ajutorul financiar și tehnic acordat Republicii Moldova în următoarea perioadă, atât pentru implementarea reformelor necesare integrării europene și adoptarea de noi de măsuri de sprijin pentru oameni, cât și pentru combaterea dezinformării, manipulării și a celorlalte forme hibride de agresiune din partea Federației Ruseˮ, a menționat Siegfried Mureșan.

„Cerem Comisiei Europene să vireze Republicii Moldova cât mai repede restul fondurilor din asistența macrofinanciară de 150 de milioane de euro adoptată în 2022, precum și sprijinul bugetar de 105 milioane de euro anunțat de Comisia Europeană în noiembrie 2022. De asemenea, așteptăm din partea Comisiei să propună cât mai repede noul pachet de măsuri de sprijin pentru Moldova solicitat de Consiliul European luna trecută. ˮ, a adăugat Siegfried Mureșan.

Pentru a crește sprijinul pentru Moldova, Parlamentul European solicită întărirea Hub-ului de Securitate al Uniunii Europene din Moldova, inclusiv prin creșterea alocărilor financiare pentru acest hub, precum și crearea unui regim de sancțiuni împotriva oligarhilor care, alături de Federația Rusă, vor să destabilizeze Republica Moldova.

„Nu în ultimul rând, vrem să ajutăm Republica Moldova prin intensificarea relațiilor comerciale cu Uniunea Europeană și deschiderea totală a pieței europene pentru produsele și serviciile moldovenești. ˮ, De aceea, solicităm liberalizarea totală a comerțului dintre Uniunea Europeană și Moldova și integrarea graduală a Republicii Moldova în Piața Unica a UE, a conchis deputatul Parlamentului European.

Rezoluția a fost adoptată cu 555 de voturi pentru, 49 împotrivă și 26 de abțineri.