Politic

Astăzi începe perioada electorală pentru alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional din 20 octombrie.

Astfel, din 1 august și până în ziua în care rezultatele alegerilor vor fi confirmate de către organele competente, furnizorii de servicii media, difuzorii și distribuitorii de publicitate sunt în drept să difuzeze doar mesaje de interes public aprobate de către Comisia Electorală Centrală.

Totodată, în conformitate cu prevederile din Codul Electoral, până pe 8 august, difuzorii de publicitate proprietari sau gestionari ai dispozitivelor de publicitate fixă sau mobilă sunt obligați să prezinte Comisiei Electorale Centrale declarația de intenție și informațiile privind condițiile de acordare a spațiului publicitar și altor servicii conexe, cu indicarea prețurilor medii pentru spațiile de publicitate aplicate în ultimele 6 luni.

CEC a stabilit că primirea documentelor pentru înregistrarea blocurilor electorale în scopul desemnării candidaților la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova are loc în perioada 22 iulie-25 august. Iar documentele pentru înregistrarea blocurilor electorale pentru referendumul republican constituțional se depun de partidele politice la sediul Comisiei din 22 iulie și până la 14 septembrie.

În perioada 21-31 august va avea loc recepționarea documentelor pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă pentru susținerea candidaților la funcția de președinte al Republicii Moldova, iar în perioada 21 august-20 septembrie vor putea fi depuse actele pentru înregistrarea în calitate de participant la referendum.

Aleșii locali de la Soroca, s- au convocat marți, 30 iulie, în ședință ordinară. Ședința a fost prezidată de Liudmila Vasiutinschi și a întrunit 26 de consilieri din cei 27. 

Consilierii, au avut de examinat o ordine de zi cu 39 de proiecte de decizii. Printre acestea s-a numărat chestiunea cu privire la modificarea şi corelarea cu Legea bugetului de stat pentru anul 2024 a bugetului Primăriei mun. Soroca pentru anul 2024, cu privire la examinarea scrisorii de informare ANRE privind determinarea şi aplicarea tarifelor serviciului public de alimentare cu apă. Tot aici consilierii municipali, au aprobat și chestiunile cu privire la organele de conducere a Întreprinderii Municipale „Direcţia Gospodăriei Locativ - Comunale Soroca”, alocarea surselor financiare din fondul de rezervă, dar și cu privire la acceptarea grantului oferit de către Agenția de Cooperare a Germaniei pentru implementarea măsurii „Soroca pe drumul spre viitor: revitalizare urbană și economică”.

Cele 39 de subiecte incluse pe ordinea de zi, au fost votate pro, de majoritatea consilierilor. Ședința ordinară a Consiliului Municipal Soroca, în întregime, o găsiți pe situl sortv.md.

Polonia știe foarte bine că amenințările militare vin din Est, din partea unei țări concrete – Rusia, iar războiul din Ucraina demonstrează acest lucru. Declarația aparține ambasadorului Poloniei în Republica Moldova, Tomasz Kobzdej, și a fost făcută în cadrul unui interviu acordat Agenției de presă IPN. Potrivit diplomatului, Polonia a fost prima țară care a ajutat militar, financiar și umanitar Ucraina pentru a opri expansionismul rusesc. Ambasadorul Poloniei a explicat că în țara sa nu există divergențe în privința atitudinii față de războiul din Ucraina, nici în societate, nici pe scena politică.
Ambasadorul Poloniei în Republica Moldova spune că în țara sa există o singură poziție consolidată în privința amenințărilor militare. Potrivit diplomatului, Rusia este un stat agresor, care reprezintă un pericol iminent atât la adresa securității țărilor vecine, cât și la adresa securității întregului continent european.
„Noi ne dăm foarte bine seama de unde vine pericolul militar, de securitate, și acest lucru a fost probat deja de ceea ce se întâmplă în Ucraina. Evident, amenințarea, pericolul vine din Est, din partea unei țări concrete – Rusia. Rusia este cea care creează pericole, nu doar pentru Ucraina și nu doar pentru flancul de Est al NATO, ci pentru întreaga arhitectură euroatlantică și pentru întreaga Europă. Ceea ce se întâmplă în Ucraina prezintă un pericol nu doar pentru o țară, ci pentru întregul continent. Având o percepție foarte clară a acestor amenințări, noi, ca țară, suntem antrenați în discuții cu UE și NATO. Avem planuri de contingență, planuri militare, planuri de apărare. Amenințarea e foarte clară și e vorba de o țară foarte concretă – Rusia. Nu avem timp să facem multă filosofie, totul este demonstrat, totul este probat la linia frontului din Ucraina”, a spus ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Tomasz Kobzdej.
Potrivit diplomatului, odată cu declanșarea războiul din Ucraina, Polonia a fost primul stat care a acționat ferm, oferind ajutor militar Kievului încă din primele zile. Tomasz Kobzdej spune că societatea poloneză și autoritățile de la Varșovia au o abordare consolidată în privința războiului din Ucraina, condamnând ferm agresiunea Rusiei și contribuind militar la stoparea ei.
„După o istorie atât de complicată, polonezii sunt foarte uniți. Abordarea noastră față de ceea ce se întâmplă în Ucraina, ne unește. Unește autoritățile poloneze cu societatea poloneză. Este uimitor în ce mod a acționat societatea poloneză la acest război, dar și la valul enorm de refugiați pe care i-am găzduit în Polonia. Mulți au fost găzduiți chiar în casele oamenilor. Polonia a fost printre primele țări, care într-un mod foarte concret a ajutat Ucraina din punct de vedere umanitar, financiar, dar, în primul rând, militar. La începutul războiului, când abia se discuta cum să reacționăm la agresiune, Polonia deja a expediat tancuri, avioane, armament. Sunt mândru de Guvernul nostru pentru că noi am contribuit imediat ca să facem tot ce ne stă în puteri ca să oprim agresiunea și imperialismul rusesc. Polonezii sunt foarte uniți în acest sens, aici chiar nu avem nicio linie de divizare în societate sau pe scena politică”, a explicat ambasadorul Poloniei, Tomasz Kobzdej.

Interviul cu ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Tomasz Kobzdej, a fost realizat de către Agenția de presă IPN în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Aleșii locali de la Soroca, se convoacă în ședință pe 30 iulie. Ședinţa Consiliului municipal va fi ordinară și va avea o ordine de zi cu 39 de proiecte de decizii. Printre acestea se numără și chestiunea cu privire la modificarea şi corelarea cu Legea bugetului de stat pentru anul 2024 a bugetului Primăriei mun. Soroca pentru anul 2024, cu privire la examinarea scrisorii de informare ANRE privind determinarea şi aplicarea tarifelor serviciului public de alimentare cu apă. Tot atunci consilierii municipali vor aproba și chestiunile cu privire la organele de conducere a Întreprinderii Municipale „Direcţia Gospodăriei Locativ - Comunale Soroca”, alocarea surselor financiare din fondul de rezervă, dar și cu privire la acceptarea grantului oferit de către Agenția de Cooperare a Germaniei pentru implementarea măsurii „Soroca pe drumul spre viitor: revitalizare urbană și economică”

Şedinţele comisiilor consultative de specialitate vor avea loc pe 26 iulie. Este vorba despre ședința comisiei buget, finanţe, dezvoltarea social-economică, asistenţă socială, comisia dezvoltarea infrastructurii municipiului, amenajarea teritoriului, probleme funciare şi protecţia mediului, dar și comisia de drept, educaţie, cultură, sport, tineret, probleme sociale, ocrotirea sănătăţii, ordine publică.

Ședinţa Consiliului municipal Soroca va fi difuzată live pe sortv.

În apropierea granițelor Republicii Moldova are loc un război agresiv, de amploare și neprovocat, dezlănțuit de Federația Rusă împotriva Ucrainei vecine. Există riscuri că acest război să se transforme într-un conflict armat de amploare. Și istoria de secole ne-a învățat că războaiele mari încep cu  agresiune împotriva țărilor mici și mai slabe și se termină cu limite teritoriale și/sau cu împărțirea sferelor de influență între țările puternice, în detrimentul acelorași state mici și slabe. Cum pot evita țările mici o astfel de soartă în secolul 21, cine le poate ajuta de data aceasta să evite o astfel de soartă, dar și cum se pot ajuta reciproc – au discutat participanții la dezbaterea publică întitulată „Cum se pot apăra țările mici?”, organizată de Agenția de presă IPN.

Expertul permanent al proiectului, Igor Boţan, a declarat că un stat independent este un stat care are independență politică, este suveran, nu se subordonează și nu este dependent de alte țări. „Securitatea statului este o componentă a independenție, caracterizată prin gradul de protecție împotriva pericolelor interne și externe bazate pe analiza proceselor politice, economice, sociale, militare și juridice în scopul prevenirii și eliminării campaniilor antistatale și subversive din partea serviciilor speciale ale statelor cu intenții agresive, precum și a celor care se opun ordinii interne a statului”, a notat Igor Boțan.

Potrivit expertului, neutralitatea este poziția unui stat care nu ia parte la războaiele dintre între alte puteri, iar pe timp de pace refuză să facă parte sau să se alăture blocurilor militare. Dreptul internațional al neutralității conține trei restricții privind acțiunile statelor și țărilor neutre în timpul unui război între alte state. Este vorba despre abținerea de la implicarea cu propriile forțe armate în conflictul altor părți, abținerea de la punerea propriului teritoriu la dispoziția unei părți beligerante, oferirea teritoriului țării pentru utilizare de către părțile în conflict (bazare, tranzit, zbor etc.) și nediscriminarea niciunei dintre părți prin furnizarea de arme și bunuri militare.

Igor Boțan a precizat că Uniunea Europeană este o uniune politică și economică, formată din 27 de state europene. La baza constituirii UE stă un șir de principii, pe care statele membre sunt obligate să le respecte. Printre acestea se numără respectarea drepturilor și libertăților omului, egalitatea în fața legii, asigurarea economiei de piață liberă etc.

„NATO – Organizația Tratatului Atlanticului de Nord – este o alianță politico-militară ce reunește majoritatea țărilor din Europa, inclusiv Turcia, dar și SUA, și Canada. A fost fondată pe 4 aprilie 1949 cu scopul de a proteja Europa de posibila amenințare a expansiunii sovietice. NATO este un „for transatlantic” în care țările aliate se pot consulta cu privire la orice problemă care afectează interesele vitale ale membrilor săi, inclusiv evenimentele care le-ar putea amenința. Unul dintre obiectivele declarate ale NATO este de a descuraja și de a apăra împotriva agresiunii sau atac asupra teritoriului oricărui stat membru NATO. După agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, NATO s-a extins. Două state cunoscute pentru neutralitatea lor – Finlanda și Suedia au aderat la NATO. Finlanda în anul 2023, iar Suedia – în 2024”, a explicat expertul proiectului.

Ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Letone în Republica Moldova, Edgars Bondars, care și-a început activitatea în Republica Moldova aproape acum un an, spune că relațiile moldo-letone sunt foarte bune, chiar intense. Există numeroase vizite, inclusiv la nivelul conducerii țărilor, există evenimente comune etc.

Potrivit oficialului, Letonia și Moldova sunt două state nu foarte mari, care au multe în comun în istoria lor. Un exemplu relevant este anul 1940, apoi perioada ocupării sovietice, dar și anul 1991, când Letonia și-a reînnoit independența, iar Moldova a căpătat independența ca o republică nouă. În prezent, Letonia are o suprafață de 64 de mii de kilometri pătrați, iar Moldova – o suprafață de circa 33 de mii de kilometri pătrați. Populația letonă este mai mică de 2 milioane, iar a Moldovei este de peste 2 milioane. Ambele țări au diasporă în țări europene și nu doar, inclusiv peste ocean.

Acum o săptămână, clădirea Spitalului Național Specializat de Copiii „Ohmatdytˮ din Kiev a fost ținta unor atacuri cu rachetă – o acțiune ieșită din comun, chiar și în circumstanțele unui război. În momentul atacului, în instituția medicală erau internați circa 700 de copii. Dintre aceștia, unul a murit, iar opt au fost răniți. Totodată, au decedat și doi adulți, unul dintre care este medic al spitalului. Acest atac a zguduit întreaga lume, iar liderii mondiali au venit cu mesaje de condamnare în adresa Rusiei. Ce și de ce s-a întâmplat, cât de mult asemenea acțiuni caracterizează războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina, sub incidența căror prevederi internaționale cad asemenea atacuri, ce urmări ar putea avea aceste acțiuni, dar și ce lecții trebuie învățate – au discutat participanții la dezbaterea publică „Crimele de război: motive și consecințe”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit expertului permanent al proiectului, Igor Boţan, crimele de război sunt încălcări deosebit de grave ale dreptului internațional umanitar în timpul desfășurării operațiunilor militare de luptă, care încalcă echilibrul între principiul universal umanitar și necesitatea războiului. „Legile și tradițiile războiului, în dreptul internațional sunt regulile războiului, stabilite de obicei prin acorduri multilaterale între state. Acestea sunt îndreptate spre eliminarea celor mai brutale metode de război și protejarea civililor în condiții de ostilități. De asemenea, reglementează relațiile dintre statele beligerante și între statele beligerante și neutre”, a notat expertul.

Cât despre dreptul internațional umanitar, Igor Boțan a menționat că acesta este un ansamblu de norme juridice internaționale aplicabile în timpul unui conflict armat și care reglementează comportamentul părților la un astfel de conflict. Asemenea reguli pot fi codificate în convenții internaționale sau cuprinse în obiceiurile internaționale referitoare la desfășurarea războiului.

„Dreptul internațional umanitar este împărțit în mod tradițional în „Dreptul de la Haga” și „Dreptul de la Geneva”, conform denumirilor convențiilor corespunzătoare. Convenția de la Haga reglementează în primul rând metodele de război, limitează părțile implicate în război în alegerea mijloacelor și metodelor de a provoca daune inamicului, limitează violența etc. Convenția de la Geneva, formată din patru convenții și trei protocoale adiționale, reglementează situația grupurilor vulnerabile în război.

Potrivit expertului, există un principiu universal, care stipulează că, chiar dacă o anumită situație nu este prevăzută în una din convenții, în condițiile conflictelor armate părțile trebuie să se ghideze de principiul umanității, omeniei și rațiunii sănătoase. A patra Convenție de la Geneva privind protecția populației civile în timpul războiului obligă ca, mai ales spitalele civile să nu fie ținta atacurilor.

Ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Ucrainei în Republica Moldova, Marko Șevcenko, a declarat că pe data de 8 iulie, în jurul orei 10.00, timp de jumătate de oră au avut loc atacuri combinate cu rachete, ținta fiind orașul Kiev. În total au fost lansate 38 de rachete de diferite tipuri. O parte a evitat sistemul de protecție aeriană din capitala Ucrainei, iar una dintre ele a lovit Spitalul Național Specializat de Copiii „Ohmatdytˮ, care este amplasat în centrul orașului. Totodată, la o distanță de aproximativ 100 de metri de spital se află o școală – care de asemenea, reprezintă un obiectiv, care conform dreptului internațional umanitar, nu trebuia să fie ținta atacurilor. Autoritățile ucrainene consideră că spitalul a fost ales intenționat în calitate de țintă a atacurilor.