Pe data de 27 februarie marcăm Ziua Egalității Salariale în Moldova. Așa cum a devenit o tradiție de un deceniu deja, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), în baza datelor Biroului Național de Statistică privind câștigul salarial al femeilor și al bărbaților, determină ziua calendaristică care marchează această zi. Conform calculelor pentru anul 2025 o femeie trebuie să lucreze până la data de 27 februarie pentru a atinge valoarea câștigului salarial al unui bărbat în anul precedent. În termeni monetari, pierderea financiară anuală a femeilor a atins valoarea de 29 502 lei în 2023, adică femeile au primit cu 15,6% mai puțin decât bărbații, scrie în nota analitică a CPD. 

Analiza diferențelor salariale pe sectoare indică o tendință specifică: în sectoarele bine plătite (unde salariul mediu depășește pragul de 20 000 MDL), inegalitatea între salariul femeilor și bărbaților crește. Astfel, o femeie pierde anual din cauza diferențelor salariale o sumă de 254 061 MDL în domeniul editării, 223 022 MDL în domeniul IT, circa 180 000 MDL în domeniul transporturilor aeriene ș.a.

* Diferența de gen în salarii este definită ca diferența dintre nivelul mediu al salariului bărbaților și cel al femeilor, exprimată ca procent din nivelul mediu al salariului bărbaților.

Diferența salarială este asemenea unei taxe invizibile, achitate de femeile angajate în economia Moldovei. Pe termen lung, vedem inechități și la etapa de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă. Conform calculelor, în 2024 un bărbat pensionar a ridicat o pensie medie cu 16,8% mai mare decât o femeie pensionară. Deși tendința generală este una pozitivă (o scădere de circa 0,6 puncte procentuale în raport cu anul 2023), diferența respectivă are un impact financiar semnificativ asupra femeilor. În termeni monetari, pentru anul 2024 o femeie pensionară a pierdut în mediu 8403 MDL ca urmare a diferenței în pensii. 

Diferența salarială între femei și bărbați are un impact direct asupra autonomiei financiare a femeilor, deoarece le limitează capacitatea de a-și gestiona independența economică. Într-un context în care femeile câștigă, în medie, mai puțin decât bărbații, veniturile lor sunt insuficiente pentru a asigura un nivel adecvat de autonomie financiară, ceea ce le face mai dependente de prestațiile sociale sau de susținerea altor membri ai familiei. Această inegalitate salarială perpetuează o relație de subordonare financiară, prin care femeile sunt mai puțin capabile să investească în educație, carieră sau dezvoltare personală. Pe termen lung, acest fenomen contribuie la menținerea unui ciclu de vulnerabilitate economică, în care femeile sunt mai expuse riscurilor economice și sociale, precum lipsa de economii, pensii reduse sau acces limitat la resurse economice esențiale pentru dezvoltare personală și profesională. 

De menționat că, din perspectiva legislativă, Republica Moldova a înregistrat progrese notabile în asigurarea unei remunerații echitabile. Un prim exemplu îl reprezintă inițierea procesului de transpunere în legislația națională a Directivei (UE) 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006, privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între femei și bărbați în materie de încadrare în muncă.

Pentru asigurarea unei plăți egale, în anul 2022, autoritățile din Republica Moldova au aprobat o lege care vizează ajustarea legislației în sensul creșterii transparenței salariale. Aceasta introduce definiții esențiale (remunerație, nivel de salarizare, diferență de gen în salarizare, muncă egală, muncă de valoare egală) și obligă întreprinderile mari și mijlocii să informeze periodic angajații despre nivelul de salarizare defalcat pe gen. Totodată, o dată pe an, angajatorii vor transmite autorităților informații despre remunerația medie în funcție de gen și funcție, iar salariații pot solicita date privind nivelurile de remunerare, structurându-se clar categoriile de salariați care prestează muncă egală sau muncă de valoare egală. 

________________

Nota informativă „(IN)EGALITATEA SALARIALĂ ÎNTRE FEMEI ȘI BĂRBAȚI ÎN MOLDOVA ANULUI 2024. Cât le costă pe femei diferențele în remunerare?” este realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în cadrul programului „Cetățeni activi, comunități prospere – Faza II”, implementat din resursele acordate de Elveția și Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorilor.

Un pescar a fost salvat de la înec, după ce s-a prăbușit sub gheața lacului Ivancea din Soroca. Din fericire, aceasta a fost o aplicație demonstrativă. Activitatea, a implicat salvatorii și scafandrii, care au simulat o situație de prăbușire a unei persoane sub podul de gheață subțire în timpul pescuitului la copcă.

Potrivit scenariului, în ajutorul bărbatului prăbușit în apa rece, în cel mai scurt timp, au intervenit salvatorii care l-au scos pe mal. Bărbatului, i-a fost acordat primul ajutor necesar, în astfel de cazuri.

Aplicația organizată de Direcția Situații Excepționale Soroca, a avut drept scop, avertizarea cetățenilor despre riscul aflării pe gheața subțire a bazinelor acvatice, dar și prevenirea cazurilor de înec în perioada rece a anului.

Exercițiul, a fost urmărită cu atenție și de pescarii de pe lac. Acest bărbat spune că, este pasionat de pescuitul la copcă, de ani buni.

Iar acest bărbat, ne-a mărturisit că acum câțiva ani, a căzut și el sub gheață. Chiar și așa, de pescuit, nu s-a lăsat.

Salvatorii nu au ezitat, să le reamintească pescarilor măsurile de securitate și le-au împărțit pliante informative.

Odată cu încălzirea vremii, când temperaturile oscilează între minus și plus aflarea pe stratul de gheață, prezintă pericol pentru viața, spun salvatorii.

O atenție sporită este acordată minorilor, în special în perioada vacanței de primăvară. Maturii sunt îndemnați să-i monitorizeze strict și să nu le permită jocul în preajma bazinelor acvatice și pe podul de gheață. De la începutul anului, în țară, au fost înregistrate șase cazuri de înec.

Potrivit celui mai recent Barometru iData, percepția cetățenilor asupra direcției în care se îndreaptă Republica Moldova rămâne divizată. 44,5% dintre respondenți consideră că țara merge într-o direcție greșită, în timp ce 43,9% cred că direcția este una corectă. Restul de 11,6% nu au oferit un răspuns. Sondajul relevă și o serie de tendințe interesante în rândul cetățenilor Republicii Moldova cu privire la integrarea europeană, unirea cu România, independența Transnistriei și relațiile cu Rusia. Majoritatea respondenților (55,3%) se declară PRO aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. 37,1% sunt contra, iar 7,6% nu știu sau nu răspund. Cel mai mare sprijin pentru integrarea europeană se înregistrează în zona de centru a țării (Chișinău, Ungheni), iar cel mai scăzut în sud (Comrat, Cahul). În ceea ce ține de unirea cu România majoritatea respondenților (54,3%) sunt contra unirii Republicii Moldova cu România. 36,7% sunt PRO, iar 9% nu știu sau nu răspund. Sprijinul cel mai mare pentru unire se înregistrează în zona de centru a țării (Chișinău), iar cel mai scăzut în sud (Comrat, Cahul). Iar la întrebarea legată de independența Transnistriei majoritatea respondenților (55,1%) sunt contra recunoașterii independenței Transnistriei. 26,9% sunt PRO, iar 18% nu știu sau nu răspund. Cel mai mare sprijin pentru recunoașterea independenței Transnistriei se înregistrează în zona de sud a țării (Comrat, Cahul).
În ceea ce ține de relațiile cu Rusia majoritatea respondenților (46,9%) sunt contra apropierii Republicii Moldova de Rusia și țările din Uniunea Euroasiatică. 43,2% sunt PRO, iar 9,9% nu știu sau nu răspund. Cel mai mare sprijin pentru apropierea de Rusia se înregistrează în zona de sud a țării (Comrat, Cahul).
*Barometrul iData a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.005 respondenți din întreaga țară, cu o marjă de eroare de ±3%. Datele au fost colectate de Field Logistics la comanda iData.

Tendințele politice din Republica Moldova
Conform Barometrului iData, Maia Sandu conduce în preferințele electoratului cu 30,9%, fiind urmată de Igor Dodon (11,3%) și Ilan Șor (10,2%). Printre alți politicieni cu sprijin electoral semnificativ se numără Ion Ceban (3,8%), Renato Usatîi (4,5%) și Vladimir Voronin (3,6%). Dacă alegerile ar avea loc astăzi, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) ar obține 37,3%, urmat de BP Victorie (16,2%) și PSRM (18,2%). Alte partide cu șanse notabile sunt Partidul Nostru (7,0%), PCRM (5,9%) și Bl. Alternativa (5,3%). Estimările privind viitoarea configurație parlamentară arată următoarea distribuție a mandatelor:

• PAS – 45 mandate
• BP Victorie – 22 mandate
• PSRM – 19 mandate
• Alte partide – 8-7 mandate.

Radiografia opiniei publice în Republica Moldova - încredere în Trump, inițiativele sale controversate și atitudini față de UE, România, Transnistria și Rusia
Încrederea în Donald Trump în rândul moldovenilor este una mixtă. 27% dintre respondenți declară că au un nivel de încredere "foarte mare" sau "mare" în fostul președinte american, în timp ce 38% au un nivel de încredere "mic" sau "deloc". Restul de 35% au un nivel de încredere mediu sau nu au putut oferi un răspuns. Inițiativele recente ale lui Donald Trump sunt privite cu scepticism de către majoritatea moldovenilor. Un procent semnificativ dintre respondenți (între 36,8% și 54,7%) nu au putut oferi un răspuns sau nu au o opinie cu privire la diversele propuneri ale acestuia, de la extinderea teritorială a SUA, la tarifele vamale și politica față de Orientul Mijlociu. Dintre cei care și-au exprimat o opinie, majoritatea se declară împotrivă inițiativelor lui Trump.

Majoritatea moldovenilor vor sărbători Mărțișorul și Ziua Internațională a Femeilor, conform Barometrului iData
Sondajul realizat de iData arată că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova intenționează să sărbătorească tradiționalele evenimente ale sezonului – Mărțișorul (1 martie) și Ziua Internațională a Femeilor (8 martie). Potrivit rezultatelor sondajului, 93% dintre respondenți au declarat că vor celebra Ziua Internațională a Femeilor, iar 84% vor marca Mărțișorul. De asemenea, 70% dintre moldoveni au afirmat că vor purta mărțișor la piept pe 1 martie. Pe de altă parte, sărbători precum Sfântul Valentin (14 februarie) și Dragobetele (24 februarie) sunt mai puțin populare în rândul populației. Doar 44% au spus că vor celebra Ziua Îndrăgostiților, iar 47% vor marca Dragobetele. Sondajul mai relevă că moldovenii sunt dispuși să aloce între 100 și 499 de lei pentru cadouri și alte cheltuieli de sărbători. Persoanele din Chișinău planifică să cheltuie cel mai mult, în medie 2.300 de lei, în timp ce în regiunea de sud suma medie este de aproximativ 1.500 de lei.

Ofițerii Serviciului Vamal, în colaborare cu procurorii PCCOCS, investighează o tentativă de contrabandă, după ce au descoperit peste 69.000 de euro nedeclarați la trei pasageri care au intrat în Republica Moldova din Cehia, prin postul vamal Leușeni.

Cei trei bănuiți, cu vârste de 25, 36 și 37 de ani, au fost opriți în vamă, unde s-a constatat că fiecare transporta sume ce depășeau 20.000 de euro, fără a le declara autorităților. În urma acestei descoperiri, anchetatorii au deschis un dosar penal și au început să analizeze posibila acțiune coordonată a suspecților, existând indicii că aceștia ar fi acționat conform unui plan bine stabilit.

Pentru acumularea probelor suplimentare, oamenii legii au efectuat șapte percheziții atât în Chișinău, cât și în alte localități, în încercarea de a identifica eventuali complici și de a reconstrui traseul banilor.

Sumele confiscate rămân indisponibilizate ca probe în cadrul investigației penale, iar cercetările continuă pentru stabilirea întregii rețele implicate. Conform legislației, persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o decizie finală a instanței.

Autoritățile îndeamnă cetățenii să respecte obligațiile de declarare a sumelor de bani la trecerea frontierei, pentru a evita răspunderea penală și confiscarea banilor. Ancheta este în desfășurare, iar rezultatele finale vor fi comunicate publicului de către organele de drept.