A fost forfotă mare astăzi în cimitire. Oamenii au profitat de vremea bună și au mers să facă ordine la morminte. Printre primii care vor marca Paștele Blajinilor, vor fi locuitorii satului Oclanda, din raionul Soroca. Aceștia au vopsit și au sădit flori, astfel ca sâmbătă, când vor merge la cimitir să-i pomenească pe cei dragi, să nu tragă cu obrazul.
Curățenie s-a făcut și la prima bisericuță din sat, aflată pe teritoriul cimitirului. În preajma sărbătorii, preotul din sat a amintit că Paștele Blajinilor, este despre modestie și smerenie.
Astăzi, satul Oclanda, se mândrește cu o biserică de o rară frumusețe.
Tot la inițiativa lui Pavel Cebotari, a fost instalată și o răstignire la intrarea în localitate. Reparată și amenajată a fost și fântâna cu apă cristalină de pe malul Nistrului, construită acum o sută de ani, și care este cunoscută nu doar de localnici.
O carte de vizită a satului, a devenit și acest tractor, instalat la intrarea în localitate. Nu este proiect în sat ca să nu fie implicat. Pavel Cebotari spune că e de datorie fiecăruia, să contribuie la dezvoltarea localității, în care trăiește.
Așezat pe malul râului Nistru, satul Oclanda, numără circa 400 de locuitori.
„I-a tăiat gâtul cu sânge rece.” Mărturia cutremurătoare a surorii femeii ucise la Slobozia-Vărăncău
„Știa exact ce face. Nu a fost o izbucnire de moment, ci o crimă planificată cu sânge rece.”
Sora femeii ucise la Slobozia-Vărăncău rupe tăcerea și povestește în detaliu coșmarul trăit de Marcela și fiica ei în ultimele clipe de viață. Cu doar câteva zile înainte de tragedie, agresorul i-a spus clar: „Îți tai gâtul dacă nu vii cu mine acasă”. Și așa a fost.
În interviul acordat emisiunii „Femeile nu tac” cu Adrian Prodan, femeia povestește despre violențele repetate din timpul căsniciei și despre momentul groazei:
„Pereții erau plini de sânge, de parcă cineva turnase cu găleata. I-a atacat cu o cruzime greu de imaginat. Marcela avea trupul vânăt, degetele rupte, capul ciopârțit cu cuțitul. Gâtul tăiat... Soră-mea, credem că era încă vie când i-a fost tăiat gâtul.”
Drama care a zguduit o comunitate întreagă scoate la iveală ani de abuz și teroare, încheiați într-un mod monstruos. Bărbatul și-a omorât soția și soacra, apoi s-a sinucis.
Interviul complet poate fi vizionat AICI
Municipiul Soroca a găzduit tradiționalul festivalul de muzică sacră „Cu noi este Dumnezeu”. În cadrul concursului, 8 colective artistice din patru raioane din țară, au interpretat cântece pastorale dedicate Învierii lui Hristos.
Participanții spun că muzica sacră ne face să fim mai smeriți, mai blânzi și mai uniți. Nelipsite la festival, au fost bucatele tradiționale, încondeierea ouălor, dar și o expoziție de icoane.
Potrivit organizatorilor, Secției Cultură și Turism în parteneriat cu Eparhia de Soroca și Drochia, evenimentul vine an de an, să celebreze frumusețea sunetelor care ne apropie de divinitate și de tradițiile creștine. Într-un final, colectivele participante, au fost decernate cu diplome și trofee din partea Consiliului raional și cu Diplome arhiereși și premii bănești, din partea Eparhiei Soroca și Drochia. Premiul Mare în acest an a fost câștigat de către corul ”Divinitate”.
Festivalul de muzică sacră „Cu noi este Dumnezeu” este la cea de-a XXVIII-a ediție.
FOCUL HARIC IN SOROCA 2025
Focul Haric s-a aprins din nou la Ierusalim, în Sâmbăta Mare, spre bucuria credincioșilor ortodocși din întreaga lume.
Acest moment, considerat un miracol al Învierii, are loc în Biserica Sfântului Mormânt, unde lumina apare fără intervenție umană, într-un spațiu atent supravegheat.
Încă din Vinerea Mare, încăperea în care se află Mormântul este verificată cu rigurozitate de o comisie formată din persoane care nu aparțin credinței creștine, pentru a elimina orice urmă de îndoială.
În ziua ceremoniei, luminile se sting, ușa este sigilată, iar Patriarhul ortodox intră singur, fără surse de foc asupra sa.
După câteva momente de rugăciune, flacăra apare – considerată de credincioși o lumină divină, semn al Învierii lui Hristos.
Focul Haric este apoi împărțit clerului și pelerinilor, iar de aici pleacă spre toate colțurile lumii ortodoxe, inclusiv spre România.
Un simbol viu al credinței, care se repetă în fiecare an și aduce speranță în inimile celor care îl așteaptă
Pagina 64 din 602