Astăzi, 7 februarie, la Bruxelles  a avut loc reuniunea Consiliului de Asociere UE - Republica Moldova, unde premierul Natalia Gavrilița și înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Jiosep Borrelli, vicepreședinte al Comisiei Europene au susținut o conferință de presă la care au anunțat că Republica Moldova aderă la mai multe programe ale Uniunii Europene în domeniile vamal, fiscal și sănătate, care vor aduce beneficii tangibile pentru cetățeni, inclusiv pentru antreprenorii moldoveni.

„Salutăm aderarea Republicii Moldova la programele Uniunii Europene în domeniul vămilor și fiscalității, precum și la programul Youth for health în marja acestui Consiliu de Asociere. Suntem gata să analizăm posibilitățile de reducere a tarifelor de roaming între Uniunea Europeană și Moldova. Vom susține eforturile Moldovei în sensul modernizării sistemului său de plăți pentru a îndeplini condițiile necesare în vederea integrării în Spațiul unic european al plăților în euro”

Potrivit oficialului european, acest lucru va permite accelerarea accesului Moldovei pe piața unică a Uniunii Europene.

 „De la ultimul Consiliu de Asocierea am oferit peste un miliard de euro asistență. Planul economic și de investiții încă are un mare potențial neexplorat, care trebuie să fie folosit pentru a susține programul de reforme. Cu siguranță, încurajăm Moldova să-l folosească la maximum”

         „Am menționat dorința noastră de a adera la zona comună de roaming și de servicii de plăți. M-am bucurat că există deschidere din partea interlocutorilor noștri europeni ca să lucrăm în această direcție”, a mai spus Natalia Gavrilița.

Peste 2,7 milioane de cetățeni cu drept de vot sunt atribuiți pe unități administrativ-teritoriale de nivelul II, arată datele statistice prezentate de Comisia Electorală Centrală.

Potrivit instituției, numărul total de alegători înscriși în Registrul de Stat al Alegătorilor este de 3.294.376.

La Soroca, potrivit datelor prezentate, sunt înscriși în registru 75 743 alegători.

Diferența cuprinde persoanele care au cetățenia Republicii Moldova, dar nu au înregistrare la domiciliu sau reședință, inclusiv cei care au emigrat autorizat peste hotarele țării - 258.038 de persoane și cetățenii cu drept de vot având domiciliul înregistrat în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova - 269.190 persoane.

Totodată CEC, a constituit circumscripțiile electorale permanente de nivelul al doilea și Consiliile electorale ale circumscripțiilor electorale de nivelul al doilea.

Necesitatea adoptării acestor decizii derivă din noile prevederi ale Codului electoral. În acest fel, hotarele circumscripțiilor electorale vor corespunde hotarelor unităților administrativ-teritoriale, de nivelul al doilea ale Republicii Moldova, iar consiliile electorale de circumscripție de nivelul al doilea vor activa permanent, cu excepția consiliilor electorale de circumscripție constituite pentru secțiile de votare din afara țării și pentru localitățile din stânga Nistrului.

Surpriză pentru Natalia Gavrilița, la ședința Parlamentului din 2 februarie.  Deputata Marina Tauber a venit cu un „cadou”. Chiar dacă anterior fracțiunea ȘOR a anunțat că va boicota ședința, deputata a venit pentru câteva minute și i-a înmânat prim-ministrei Natalia Gavrilița o pereche de cătușe, în timp ce aceasta vorbea la tribună. 

De asemenea, Tauber a venit cu un poster pe care scria: „La mulți ani cu executare”.

IGOR GROSU, PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI REPUBLICII MOLDOVA:

 ”Doamnă deputat la Procuratură cu această recuzită.”

Marina Tauber este vizată în două cauze penale, pornite pe faptul „acceptării cu bună știință a finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat” și „falsificarea raportului privind gestiunea financiară a Partidului Șor”.

 Potrivit procurorilor, s-a constatat că formațiunea ar fi acceptat conștient bani de proveniență dubioasă, din partea unei grupări criminale, care erau folosiți în interes de partid, precum onorarii pentru artiști, salarii pentru membri și organizarea de proteste.

Parlamentul s-a întrunit în prima ședință plenară din sesiunea de primăvară a anului 2023. Ședința s-a încins la subiectul prelungirii stării de urgență în Republica Moldova. În timp ce premierul Natalia Gavrilița a fost invitată la tribună pentru a prezenta propunerea, deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au anunțat că părăsesc ședința în semn de protest. Doi parlamentari ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au ieșit în față cu un poster pe care scria „PAS în stare de urgență”.

OLEG REIDMAN,DEPUTAT:

„Din motiv că nu vedem necesitatea prelungirii stării de urgență, fracțiunea noastră este împotriva acestei discuții și părăsește ședința Paramentului în semn de protest”

Cu o replică a intervenit președintele Legislativului, Igor Grosu.

IGOR GROSU, PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI REPUBLICII MOLDOVA:

 ” Sunați-l pe prietenul vostru de la Kremlin, spuneți-i să-i vină mințile la cap, să oprească războiul, să nu mai omoare oameni, copii, femei în Ucraina, și atunci toți vecinii Ucrainei, și noi, și polonezii, și ungurii, și turcii, și georgienii, toți vor fi bucuroși să trăiască în pace și liniște.”

După ce deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au părăsit sala, ședința a continuat. Starea de urgență în Republica Moldova a fost instituită pe 24 februarie, după ce Rusia a invadat Ucraina.  De atunci, a fost prelungită de mai multe ori.