Creștinii ortodocși au intrat în Postul Paștelui. Aceștia ar urma să se abțină de la consumul de carne, brânză și ouă în următoarele patruzeci de zile înainte de Învierea Domnului.
Totodată creștinii ar trebui să se rețină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele.  Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoțit de postul sufletesc.

De asemenea, potrivit orândarilor bisericești, este interzis fumatul şi alcoolul. De asemenea, se fac şi rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei şi pentru sănătatea trupească şi sufletească a celor care locuiesc în ea. După perioada de post, creștinii merg la biserică, unde se spovedesc și se împărtășesc.

Postul Mare, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii ortodoxe. Spre deosebire de postul Crăciunului, care este

mai permisiv în ceea ce privește zilele cu dezlegare la pește, postul Paştelui este mai aspru şi are doar două zile în care credincioşi pot mânca peşte, de Bună Vestire și în Duminica Floriilor.  

Postul Paștelui este pregătire spirituală pentru toți creștinii, pentru a sărbători Învierea Domnului Iisus Hristos.

În acest an Paștele va fi sărbătorit pe 16 aprilie

Astăzi, 26 februarie creștinii ortodocșii, pe stil vechi, marchează  Lăsatul Secului

Aceasta este ultima zi în care se mai poate mânca pe săturate înaintea începerii unuia, dintre cele mai importante posturi rânduite de Biserica Ortodoxă.

Cuvântul sec, din sintagma "lăsatul secului", este înțeles că fiind sinonim cu uscat, fără grăsime, de post. Însă, la Sfinții Părinți, accentul nu cade numai pe mâncare.

Secul pe care îl cere postul ortodox este că lumea să fie împătimită. Omul cel vechi, omul păcătos trebuie să dispară treptat.

Sfinții Părinți atrag atenția că postul înțeles doar ca efort alimentar, nu are nici o valoare.

Lăsatul Secului pentru Postul Paștelui este o sărbătoare extrem de importantă și marchează momentul de cumpănă dintre noul an agrar și cel vechi.

O tradiție comună este masă festivă la care se adună toată familia și petrec această sărbătoare.

Fostul ministru al Infrastructurii, Andrei Spînu susține că a fost amenințat de o persoană necunoscută și mascată. Actualul secretar general la Președinție a scris într-o postare pe Facebook că incidentul a avut loc marți seară, 21 februarie, în fața casei sale. 

„Marți seara am fost amenințat într-o manieră agresivă în fața casei de o persoană necunoscută și mascată. Poliția investighează cazul. Împreună, toată societatea, trebuie să combatem orice tentativă de violență, discursul de ură și provocările de dezbinare. Să fim uniți și să avem grijă unii de alții”, a scris Spînu.

Oamenii legii cercetează cazul. Aceștia caută individul pentru asta au ridicat inclusiv imagini video de la locul faptei. 

Pe 24 februarie 2022, la 4:00 dimineața, Armata Rusă a invadat Ucraina, moment care a părut de necrezut de majoritatea. Odată cu primele focuri, primele rachete, oamenii și-au strâns ce au reușit într-o valiză și au luat drumul spre pace. Pentru aproape un milion de ucraineni, Republica Moldova a fost loc de adăpost, arată datele Poliției de Frontieră. 

698 de mii 594 de ucraineni au ajuns la noi traversând sectorul moldo-ucrainean, 119 200 prin vama moldo-română, iar 119 774 au ajuns în Moldova pe cale aeriană. 

Unii refugiați de război au intrat în vamă pe jos, mai exact 209 236 de ucraineni. 

Cel mai mare flux de oameni, care și-au lăsat casele, s-a înregistrat în perioada 25 februarie - 10 martie 2022. 

Între timp, mulți dintre ucraineni au decis să-și continue calea spre țări dezvoltate din Uniunea Europeană. Conform datelor Poliției de Frontieră din 22 februarie, în prezent, în țară mai sunt 104 011 ucraineni, dintre care 48 417 minori, 38 614 femei și 16 980 bărbați. 

În același timp, din 129 745 de autovehicule cu numere de înmatriculare ucrainene, care au intrat în Moldova în acest an de război, peste 10 mii încă mai sunt la noi.